ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 594/2004

Asupra recursului de față;

Din actele dosarului, constată

următoarele:

Prin sentința penală nr. 791 din 28 august

2003, Tribunalul București, secția I penală, a dispus:

Conform art. 334 C. proc. pen., a

schimbat încadrarea juridică a faptei în art. 211 alin. (2) lit. a), c) și f),

cu aplicarea art. 13 C. pen.

În baza art. 211 alin. (2) lit. a),

c) și f), cu aplicarea art. 13 C. pen., a condamnat pe inculpatul M.I. zis J.

la 7 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 C. pen.

S-a menținut starea de arest a

inculpatului și s-a dedus din pedeapsă prevenția de la 13 decembrie 2002 la 28

august 2003.

S-a prelungit durata arestării

preventive cu 30 zile de la 8 septembrie 2003 la 7 octombrie 2003, inclusiv.

A constatat prejudiciul acoperit

prin restituire.

Inculpatul a fost obligat la

2.000.000 lei cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a hotărî astfel, prima

instanță a reținut, pe baza probelor administrate, următoarele:

În perioada ianuarie – martie 2000,

numitul V.I. l-a ajutat la diferite treburi gospodărești pe numitul T.R. la

vila acestuia din comuna Corbeanca, satul Petrești – Pădure, județul Ilfov.

În ziua de 30 iunie 2000, numitul

V.I. i-a propus inculpatului M.I. să extragă bani din vilă și i-a dat datele

privind amplasarea imobilului și a camerelor.

În aceeași zi, inculpatul și-a tras

pe față un ciorap de damă, a pătruns în imobil, pe geamul de la baie și în

bucătărie a găsit pe partea vătămată P.P. pe care l-a lovit peste față. L-a

prins de gât amenințându-l să nu țipe, i-a răsucit mâinile la spate și l-a

legat la gură cu ciorapul de pe față, apoi, a dus partea vătămată în

sufragerie, l-a legat de mâini și de picioare, cu cablul electric și l-a

înfășurat în ziare, pe care le-a lipit cu scotch.

Inculpatul l-a sunat pe V.I. de pe

telefonul mobil, acesta a intrat în imobil, tot pe fereastra de la baie, au

controlat imobilul și au luat o pereche de cătușe și un telefon mobil, negăsind

bani în casă.

Cu ocazia cercetării la fața

locului, lucrătorii de poliție au prelevat 3 urme papilare de pe faianța din

baie lângă fereastra escaladată și, după telefonul fix din sufragerie,

constatându-se că urma papilară din baie a fost creată de degetul mijlociu de

la mâna dreaptă a inculpatului.

În declarațiile date numitul V.I. a

descris în mod amănunțit situația de fapt descrisă și a fost trimis în judecată

pentru complicitate la infracțiunea de tâlhărie, într-un dosar separat, prezenta

cauză fiind disjunsă, întrucât inculpatul s-a sustras urmăririi penale.

Inculpatul M.I. a fost depistat la

12 noiembrie 2002 și în declarațiile sale nu recunoaște săvârșirea

infracțiunii, menționând că nu îl cunoaște pe V.I.

Referitor la prezența amprentei sale

în baia imobilului, a declarat la urmărirea penală că a apelat la un băiat

cunoscut în discotecă să-i repare mașina, l-a însoțit pe acesta în imobil unde

locuia prietena acestui băiat pe nume „C.”.

Deși în urma violențelor exercitate

asupra sa și despre care menționează amănunțit în declarația din 30 iunie 2000,

partea vătămată a suferit leziuni fiind consultat la spital, unde a fost

transportat de proprietarul imobilului nu s-a prezentat la I.M.L. pentru

eliberarea certificatului medico-legal, în spital, prezentând diagnosticul de

traumatism cranio-cerebral minor și echimoze faciale și a decedat la 29

ianuarie 2001.

Pe baza declarațiilor martorilor,

instanța a constatat dovedită tâlhăria săvârșită de inculpat, în modalitatea

descrisă în rechizitoriu, deși nu a recunoscut în mod constant comiterea

faptei.

Deși martorii audiați în instanță

și-au schimbat declarațiile, pentru a-l ajuta pe inculpat să scape de această

acuzație, instanța a avut în vedere contradicțiile între cele două declarații

și între aceste declarații și cele ale inculpatului date în instanță,

coroborate și cu declarațiile de la urmărirea penală.

La individualizarea pedepsei,

tribunalul a avut în vedere atât pericolul faptei săvârșite, modalitatea

concretă în care a fost comisă tâlhăria, poziția procesuală nesinceră și

determinarea martorilor de a-și schimba declarațiile inițiale pentru a scăpa de

răspunderea penală, condamnarea pentru furt calificat pentru o faptă

concurentă.

Apelul declarat de inculpatul M.I.

împotriva acestei sentințe a fost respins ca nefondat, de către Curtea de Apel

București, secția a II-a penală, prin decizia penală nr. 609/ A din 15

octombrie 2003.

Împotriva acestei din urmă decizii,

în termen legal, a declarat recurs inculpatul M.I., susținând că el este nevinovat,

necomițând fapta ce i se impută.

Recursul este nefondat.

Inculpatul este ținut de comiterea

faptei datorită unei urme papilare, găsite în baie, pe faianță, de degetul său

mijlociu, de la mâna dreaptă. Găsirea urmei sale papilare a degetului mijlociu,

de la mâna dreaptă l-a determinat să dispară, sustrăgându-se de la urmărirea

penală, fără eficiență însă, deoarece numitul V.I., cel care i-a propus

inculpatului comiterea faptei de sustragere și i-a dat informațiile cu privire

la topografia locului, și el participant la faptă, în calitate de complice, a

recunoscut fapta, precizând împrejurările în care ea a fost comisă.

Așa stând lucrurile, Curtea va

trebui să privească recursul declarat de inculpatul M.I. împotriva deciziei

Curții de Apel, ca nefondat și să-l respingă, ca atare, în baza art. 385

15

alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., menținând astfel, hotărârea atacată.

Se va computa prevenția, la zi.

Văzând și reglementarea plății

cheltuielilor judiciare către stat, inclusiv cea referitoare la plata apărătorilor

din oficiu.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de inculpatul M.I. împotriva deciziei nr. 609/ A din 15 octombrie 2003

a Curții de Apel București, secția a II-a penală.

Compută prevenția de la 13 decembrie

2002 la 30 ianuarie 2004.

Obligă pe recurent la plata sumei de

1.500.000 lei cheltuieli judiciare către stat, suma de 400.000 lei reprezentând

onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul

Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

30 ianuarie 2004.