ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 596/2004

Asupra

recursului de față;

Din

examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin

hotărârea nr.1750 din 3 aprilie 2003,  Casa Județeană de Pensii Vâlcea a

respins cererea formulată de B.N.M. privind  recunoașterea perioadei 1 aprilie

1953 - 1 aprilie 1955 ca reprezentând  stagiul efectuat în detașamente de muncă

forțată  apreciind  că nu sunt îndeplinite condițiile  impuse prin art.1 din

Legea nr. 309/2002.

In

urma  soluționării contestației Curtea de Apel Pitești, secția comercială  de

contencios administrativ prin sentința nr. 145/F/C din 18 iunie 2003 a admis

cererea, a anulat  hotărârea nr. 1750 din 3 aprilie 2003 a Casei Județene de

Pensii Vâlcea și a  obligat pârâta să recunoască în favoarea contestatorului

drepturile conferite de Legea nr. 309/2002 pentru  perioada 1 aprilie  1953- 1

aprilie 1955.

Pentru

a hotărî astfel, instanța  de fond a reținut că din livretul militar al

reclamantului rezultă că acesta a efectuat stagiul militar  ca muncitor

respectiv locțitor șef brigadă la U.M. 03220 Caracal; U.M. 03781 București și U.M.

03781 Caracal tot în livretul militar aparînd și alte mențiuni din care rezultă

că a fost înscris la categoria soldat neinstruit și că era bun pentru serviciul

muncii.

A mai

reținut  că mențiunea din livret constitue  dovada  celor pretinse conform art.

6  alin. (2) din Legea nr.309/2002 și în consecință contestatorul este

îndreptățit să beneficieze de drepturile conferite de această lege.

Împotri

hotărârii a declarat recurs pârâta Casa Județeană de Pensii Vâlcea, susținând

că unitățile militare tip U.M. 00123, 00134 etc., aparțin  Ministerului Apărării

Naționale și nu fac obiectul Legii nr.309/2002 chiar dacă  s-au desfășurat

activități lucrative.

Curtea,

analizând actele și lucrările dosarului constată că recursul este fondat pentru

următoarele considerente:

Potrivit

art.1 din Legea nr. 309/2002 beneficiază de prevederile prezentei legi,

persoana cetățean român, care a efectuat stagiul militar în detașamentele de

muncă din cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950-1961.

Din  actele

depuse la dosarul cauzei respectiv livretul militar al reclamantului rezultă că

acesta a satisfăcut stagiul militar  în U.M. 03220 Caracal ; U.M. 03781

București și U.M. 03781 Caracal, ca muncitor, respectiv șef de brigadă.

Aceste

unități așa cum rezultă din adresa Ministerului Apărării Naționale – Serviciul

Arhive și Documentare Militară au aparținut Ministerului Apărării Naționale iar

cei care au satisfăcut stagiul militar  în astfel de unități  au desfășurat

activități  lucrative în cadrul armatei române.

Or,

condiția impusă de lege pentru a beneficia de drepturile instituite prin ea,

este ca stagiul militar să fi fost efectuat în detașamente de muncă din cadrul

Direcției Serviciului Muncii.

Cum în

cauză nu s-a probat  astfel de împrejurare, urmează a se constata că instanța

de fond a pronunțat o hotărâre  nelegală și netemeinică cu consecința

admiterii  recursului Casei Județene de Pensii Vâlcea  și respingerea acțiunii

reclamantului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE

LEGII

DECIDE:

Admite

recursul  declarat de Casa Județeană de Pensii Vâlcea împotriva sentinței

civile nr. 145 /F/C din 18 iunie 2003 a Curții de Apel Pitești, secția

comercială și de contencios administrativ.

Casează

sentința atacată și în fond respinge  acțiunea formulată de reclamantul B.N.M.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi  12 februarie 2004.