ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 483/2003

Decizia nr.483

Dosar nr.4364/2002

S-a

luat în examinare recursul declarat de inculpatul C.V.P. împotriva deciziei

penale nr.316/A  din 11 septembrie 2002 a Curții de Apel Timișoara.

S-a

prezentat recurentul inculpat, aflat în stare de arest,asistat de avocat Z.C.,

apărător desemnat din oficiu.

Au

lipsit: intimata parte civilă A.P. intimata parte responsabilă civilmente C.P.

și Autoritatea Tutelară Consiliul Local al Comunei Lenauheim , județul Timiș.

Procedura

de citare a fost îndeplinită.

Apărătorul inculpatului a solicitat admiterea recursului,casarea

hotărârilor și reducerea pedepsei aplicate,având în vedere circumstanțele reale

ale comiterii faptei și circumstanțele personale ale acestuia.

Procurorul

a pus concluzii de respingere ca nefondat a recursului.

Inculpatul, în ultimul  cuvânt, a arătat că lasă soluția la

aprecierea instanței.

C

U R T E A

Asupra

recursului de față,

In

baza lucrărilor din dosar, constată următoarele :

Prin

sentința penală nr.563 din 22 iulie 2002, a Tribunalului Timiș, inculpatul C.V.P.

a fost condamnat la 4  ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii

de  tâlhărie prevăzută de art.211 alin.2 lit.a,d și f din Codul penal cu

aplicarea art.99, 100, 109 și 13 din  același cod.

S-a menținut starea de arest și s-a dedus arestarea preventivă

pentru sus-menționatul inculpat de la 19 februarie 2002 , la zi.

Inculpatul

C.V.P. a fost obligat , în solidar cu partea responsabilă civilmente și cu

inculpatul M.C.S. (condamnat în aceeași cauză ) , să plătească părții civile A.P.,

suma de  780.000 lei despăgubiri civile.

Totodată,

inculpații , în solidar cu partea responsabilă civilmente, au fost obligați la

suma de 1.500.000 lei cheltuieli judiciare către stat.

S-a

reținut în fapt că, în noaptea de 29/30 ianuarie 2001, cei doi inculpați, după

o înțelegere prealabilă , au escaladat gardul și au pătruns prin spargerea unui

geam în locuința părții vătămate A.P. din localitatea Comloșu Mare nr.220,

județul Timiș, apoi au imobilizat  victima legând-o la mâini și întrucât

aceasta striga după ajutor , i-au introdus în gură un căluș din cârpe și i-au

acoperit fața cu un prosop , după care i-au sustras suma de 400.000 lei .

De

la locul faptei , au fost prelevate urme papilare,care în urma  expertizei s-a

stabilit că aparțin inculpatului C.V.P..

Apelul

declarat de același inculpat , care a solicitat reducerea pedepsei, a fost

respins, ca nefondat de Curtea de Apel Timișoara prin decizia nr.316/A  din 11

septembrie 2002.

Același

inculpat a declarat recurs criticând decizia tot pentru greșita individualizare

a pedepsei, susținând că este prea aspră față de vârsta sa, minor la data

săvârșirii faptei, iar în ultimul cuvânt acordat a lăsat soluționarea

recursului la aprecierea instanței .

Recursul

este nefondat.

Din

examinarea hotărârilor pronunțate în cauză, în raport de probele administrate ,

se constată că instanțele au reținut corect situația de fapt și vinovăția

inculpatului, au încadrat faptele în textul de lege corespunzător și a aplicat

o pedeapsă just individualizată, cu respectarea criteriilor prevăzute de art.72

din Codul penal.

Față

de gravitatea sporită a faptelor săvârșite, precum și de poziția nesinceră

adoptată, de nerecunoaștere a faptei în pofida probelor administrate , se

impune menținerea pedepsei aplicate la cuantumul  stabilit , pentru  realizarea

scopului prevăzut de art.52 din Codul penal.

Neconstatându-se

nici motive care se iau în considerare din oficiu, recursul este nefondat,

urmând a fi respins ca atare în baza art.385

15

alin.1 lit.b din

Codul de procedură penală, obligându-l  pe recurent la plata cheltuielilor

judiciare către stat , în care se include și onorariul de avocat pentru

apărarea din oficiu, ce se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Totodată,

se va deduce din pedeapsă, timpul arestării preventive de la 19 februarie 2002

, la zi.

PENTRU ACESTE

MOTIVE

IN NUMELE

LEGII

D E C I D E :

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul C.V.P.

împotriva deciziei penale nr.316/A  din 11 septembrie 2002 a Curții de Apel

Timișoara.

Deduce

din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul arestării preventive de la  19

februarie 2002 la 31 ianuarie 2003.

Obligă

pe recurentul inculpat la plata sumei de 1.100.000 lei cheltuieli judiciare

către stat, din care suma de 300.000 lei, reprezentând onorariul de avocat

pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Pronunțată

în ședință publică, azi 31 ianuarie  2003.