ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 981/2004

Deliberând asupra recursului declarat de

S.C. S. SA București împotriva deciziei nr. 2178 din 16 octombrie 2002 a

Curții de Apel București, secția a IV-a civilă, constată următoarele:

Prin procesul verbal nr. 006031 încheiat

la 20 martie 2001, Primăria sectorului 2 București a constatat că în ziua de 19

martie 2003 S.C. S. SA București nu a respectat „programul de măturare” a

străzii Ștefan Luchian și că, din această cauză respectiva arteră rutieră părea

„nemăturată de săptămâni”.

Totodată s-a reținut că fapta menționată

constituie contravenție, în sensul prevăzut de art. 5 pct. m din H. C..L.M.B.

nr. 71/1996, aplicându-se respectivei societăți comerciale o amendă în valoare

de 300 000 lei.

Prin sentința civilã nr. 8804,

pronunțată de Judecătoria sectorului 1 București la 3 octombrie 2001, în

dosarul nr. 6423/2001 a fost respinsă ca neîntemeiată plângerea făcută de SC S.

SA București împotriva acestui procesului verbal.

Recursul pe care aceeași petiționară l-a

declarat împotriva respectivei sentințe a fost, de asemenea, respins ca

nefondat prin decizia nr. 258/ R pronunțată de secția a IV-a civilă, și de

contencios administrativ a Tribunalului București la 22 februarie 2002, în

dosarul nr. 6861/2001.

La 13 martie 2002, în cauză a fost

formulată o cerere de revizuire a celor doua hotărâri menționate, cerere

întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ.

În motivarea acestei cereri, formulate tot

de SC S. SA - București s-a afirmat că sentința și decizia atacate sunt

potrivnice unor hotărâri judecătorești prin care au fost anulate alte doua

procese verbale de contravenție încheiate la 20 martie 2001 și 21 martie 2001de

către același organ constatator și care aveau același temei de drept.

Au fost menționate în acest sens decizia

civilă nr. 214 din 18 februarie 2002 a Tribunalului București, secția a III-a

civilă și sentința civilă nr. 7819 din 7 septembrie 2001 a Judecătoriei

sectorului 2 București.

Cererea de revizuire a fost înregistrată

inițial pe rolul Tribunalului București, secția a V-a civilă și de contencios

administrativ cu numărul de dosar 2126/2002, iar prin decizia civilă nr. 808

pronunțată la 13 mai 2002, instanța astfel investită a declinat competenta de

soluționare a cauzei la Curtea de Apel București.

Ca urmare cauza a fost înregistratã

pe rolul Curții de Apel București, secția a IV-a civilă, cu numărul de dosar

2263/2002.

Prin decizia civilă nr. 2178, pronunțată

la 16 octombrie 2002, această din urmă instanță a respins cererea de revizuire

ca nefondată, reținând că în speță nu sunt întrunite cerințele art. 322 pct. 7

C. proc. civ.

La 21 noiembrie 2002, revizuenta SC S. SA

București a declarat recurs împotriva deciziei astfel pronunțate, cauza fiind

apoi înregistrată pe rolul secției civile a Înaltei Curți de Casație și

Justiție cu numărul de dosar 1297/2003.

În esență în motivarea recursului s-a

susținut că soluționarea cauzei de către prima instanță s-a făcut fără o

examinare profundă a hotărârilor potrivnice, iar decizia recurată a fost dată

pe baza unei greșite interpretări și aplicări a prevederilor art. 322 pct. 7 C.

proc. civ.

În ceea ce o privește intimata Primăria

sectorului 2 București nu s-a prezentat în fața acestei Curți și nici nu și-a

făcut cunoscut în scris punctul de vedere referitor la recursul declarat în

cauză.

Având a se pronunța asupra recursului

această Curte reține că, prin natura lor, argumentele aduse în susținerea

acestuia corespund, sub aspect strict formal, prevederilor art. 304 pct. 9 și

10 C. proc. civ.

Prin urmare aceste texte de lege pot fi

avute în vedere în analizarea recursului, deși nu au fost invocate în mod

expres de către recurenta-revizuentă, respectiva deficiență de motivare fiind

remediabilă din oficiu în raport cu prevederile art. 306 alin. ultim C. proc.

civ.

Odată făcută această precizare prealabilă

de ordin procedural, Curtea reține că recursul este nefondat.

În acest sens este de observat că motivul

de revizuire prevăzut de art. 322 pct. 7 C. proc. civ., operează numai în

condițiile prevăzute limitativ de respectivul text de lege.

Investită fiind cu soluționarea cererii de

revizuire, Curtea de Apel București a subliniat această cerință relevând că

hotărârile despre care se afirmă că sunt potrivnice au fost date în pricini „de

aceeași natură”, dar care au un obiect juridic diferit.

Această apreciere este justificată,

întrucât hotărârile a căror revizuire se cere au fost pronunțate în legătură cu

plângerea pe care SC S. SA București a formulat-o împotriva procesului verbal

nr. 006031 încheiat de Primăria sectorului 2 la 20 martie 2001, iar hotărârile

evocate de revizuentă ca fiind potrivnice acestora au fost pronunțate în

legătură cu plângeri îndreptate împotriva unor procese verbale diferite prin

care se sancționau contravențional alte fapte.

Astfel decizia civilă nr. 214/ R din 18

februarie 2002 a Tribunalului București, secția a III-a civilă, se referea la o

plângere pe care SC S. SA București o formulase împotriva procesului verbal nr.

6034 din 20 martie 2001, iar sentința civilă nr. 7819 din 7 septembrie 2001 a

Judecătoriei sectorului 2 București a avut ca obiect plângerea aceleiași

societăți comerciale împotriva procesului verbal nr. 4402 din 21 martie 2001.

Este, de asemenea, de amintit că în

dosarul de recurs au fost depuse și alte hotărâri care, la rândul lor, se

refereau la alte procese verbale de contravenție.

Așa fiind, este justificată și pe deplin

susținută de înscrisurile din dosar aprecierea primei instanțe conform căreia

pe de-o parte hotărârile atacate, iar pe de alta hotărârile evocate de

revizuentă pentru a argumenta așa numita lor contrarietatea au fost date în

pricini diferite.

Prin urmare în cauză nu sunt incidente prevederile

art. 304 pct. 9 și 10 C. proc. civ., astfel încât Curtea va face aplicarea art.

312 alin. (1) C. proc. civ., respingând recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat recursul declarat de

S.C. S. SA București împotriva deciziei nr. 2178 din 16 octombrie 2002 a Curții

de Apel București, secția a IV-a civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 6 februarie

2004.