ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 522/2004

Asupra

recursului de față;

Din

examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin

contestația înregistrată sub nr. 2487 din 24 aprilie 2003,  la Curtea de  Apel

Pitești-Secția  comercială și de  contencios administrativ  petiționarul P.A.G.

a solicitat desființarea hotărârii nr. 999 emisă de  Casa Județeană de Pensii

Vâlcea la 20 februarie 2003  și recunoașterea  calității de beneficiar al Legii

nr. 309/2002.

In motivarea

a arătat că a efectuat în perioada 1953-1954 stagiul militar la unități

militare cu activități în construcții, în condiții grele de muncă, fără a

efectua în mod real activitățile de instrucție, așa cum rezultă din livretul

militar.

Curtea

de Apel Pitești, secția civilă și de  contencios administrativ examinând  cauza

s-a pronunțat prin sentința nr.101/F-C din 28 mai 2003 în sensul respingerii

acțiunii

Pentru

a hotărî astfel,  instanța a reținut, în esență, că prin Legea nr. 309/2002

legiuitorul a stabilit în mod expres și restrictiv care sunt probele cu

înscrisuri ce pot fi administrate pentru a dovedi calitatea de beneficiar al

legii.

In

cauză, din examinarea livretului militar, document menționate expres în art. 6

alin. (2) din actul normativ precitat, rezultă că reclamantul a efectuat  în

perioada 30 martie 1953 – 17 august 1954, stagiul în două unități militare,

fără  a se preciza că acestea făceau parte din detașamentele de muncă ale

Direcției Generale ale Serviciului Muncii.

Instanța

a concluzionat  că în lipsa unei asemenea precizări chiar dacă la rubrica

„funcția” s-a făcut mențiunea  construcții, cerințele impuse de Legea nr. 309/2002

nu au fost dovedite  ca fiind  îndeplinite.

Împotriva

sentinței astfel pronunțate a declarat recurs, reclamantul P.A.G., invocând

drept motiv de casare a hotărârii art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

Astfel

recurentul a susținut că instanța de fond a  interpretat greșit  prevederile

Legii nr. 309/2002  de care este îndrept să beneficieze pentru perioada 30

martie 1953-17 august 1954, întrucât din livretul militar rezultă că în  cele

două unități militare,  unde a  efectuat stagiul militar, a desfășurat

activitate efectiv în construcții.

Analizând

actele și lucrările din dosar, în raport  de dispozițiile art. 304 și 304

1

C. proc. civ., Curtea  admițând recursul va  modifica  sentința atacată în

sensul admiterii acțiunii și anulând hotărârea nr. 999 din 20 februarie 2003,

emisă de Casa Județeană de Pensii Vâlcea, va   obliga pârâta să emită o nouă

hotărâre prin care să-i recunoască reclamantului  drepturile prevăzute de Legea

nr. 309/2002 pentru perioada 30 martie 1953-17 august 1954,  începând cu data

de 1 septembrie 2002.

Astfel,

din  copia livretul militar rezultă că acesta a efectuat stagiul militar în

construcții în două unități militare.

Tot din

copia livretului militar apar și alte mențiuni din care rezultă  că a fost

înscris în categoria soldat neinstruit (necombatant).

Toate

acestea dovedesc cu prisosință faptul că în realitate stagiul militar a fost efectuat

în detașamente de muncă recurentul, fiind  îndreptățit să beneficieze de

drepturile conferite de Legea nr. 309/2002.

Mențiunile

din livretul militar constituie dovada celor pretinse, conform art. 6 alin. (2)

din sus menționatul act normativ.

In

concluzie recursul va fi admis, potrivit art. 6 alin. (5) din Legea nr. 309/2002,iar

intimata-pârâtă va fi obligată să recunoască în favoarea contestatorului

drepturile conferite de Legea nr. 309/2002 pentru perioada 30 martie 1953-17

august 1954.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite

recursul declarat de Petroniu A.Gheorghe împotriva sentinței civile nr. 101/F-C

din 28 mai 2003 a Curții de Apel Pitești, secția comercială și de  contencios

administrativ.

Modifică

sentința atacată și în fond admite acțiunea.

Anulează

hotărârea nr. 999 din 20 februarie 2003 emisă de Casa Județeană de Pensii

Vâlcea și obligă pe pârâtă să emită o nouă hotărâre prin care să recunoască

reclamantului drepturile prevăzute de Legea nr.309/2002 pentru perioada 30

martie 1953 – 17 august 1954, începând cu data de 1 septembrie 2002.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi  10 februarie 2004.