ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 816/2003

Asupra recursului de față:

Din

examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin

acțiunea înregistrată la data de 25 septembrie 2000, sub nr. 7379, reclamanta

S.C. I. SRL Slatina a chemat în judecată Spitalul Județean Olt, solicitând

obligarea acestuia la plata sumei de 2.160.124.962 lei, reprezentând prețul

unor produse cumpărate și neachitate, precum și la plata dobânzii legale

aferente acestei sume.

În

motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că potrivit comenzilor lansate de

pârât, i-a livrat acestuia în perioada 13 decembrie 1999 – 3 mai 2000 obiecte

și instalații sanitare, pentru care s-au emis facturi, refuzate însă la plată,

în cuantumul mai sus arătat.

Reclamanta

a mai susținut că produsele livrate au fost recepționate fără obiecțiuni de

către pârât, întocmindu-se pentru fiecare livrare note de intrare – recepție,

prin care marfa a fost înregistrată în contabilitate.

În

temeiul art. 43 C. com. s-au solicitat și dobânzi comerciale, din ziua

exigibilității plății.

Pârâta

nu a depus întâmpinare, deși i-a fost acordat termen în acest sens.

Cu

petiția înregistrată la data de 11 decembrie 2000, pârâtul a depus la dosar o

cerere de suspendare a judecării cauzei, în temeiul art. 244 pct. 2, arătând că

soluționarea acestui litigiu depinde de soluția ce se va pronunța în dosarul

penal nr. A/3000776/2000, aflat pe rolul Poliției Județene Olt.

Tribunalul

Olt, prin sentința nr. 791 din 11 decembrie 2000, a respins cererea de

suspendare formulată de pârât, reținând că în cauză nu sunt îndeplinite

condițiile art. 244 alin. (2) C. proc. civ. și constatând cauza în stare de

judecată a rămas în pronunțare asupra fondului.

Astfel,

a admis în parte acțiunea formulată de reclamantă, obligând pârâtul la plata

sumei de 2.160.124.962 lei contravaloare marfă, cu 48.500.000 lei cheltuieli de

judecată. A respins capătul de cerere privind acordarea dobânzilor, ca

neîntemeiat.

Pentru

a se pronunța astfel, s-a reținut că acțiunea reclamantei este dovedită în ceea

ce privește pretenția de plată a prețului iar cu privire la dobânda comercială solicitată,

instanța de recurs a respins acest capăt de cerere, reținând că reclamanta nu a

făcut dovezi în acest sens, nedepunând la dosar calculul dobânzii, raportat la

taxa oficială a scontului stabilită de BNR, pentru ca în funcție de cuantumul

pretins, să timbreze la valoare.

Împotriva

acestei hotărâri a declarat apel pârâtul criticând-o pentru nelegalitate și

netemeinicie, întrucât susține aceasta, cererea de suspendare i-a fost respinsă

nemotivat, instanța neacordând un termen pentru pregătirea întâmpinării, deși a

fost făcută dovada imposibilității de prezentare a consilierului juridic pe caz

medical.

Curtea

de Apel Craiova, prin decizia nr. 373 din 24 aprilie 2001, a respins apelul

pârâtul ca nefondat.

În

motivarea soluției s-a reținut că lipsa juristului este irelevantă, pârâtul

având obligația de diligență în formularea apărărilor, în raport de valoarea

litigiului și complexitatea acestuia. Ori, în cauză, nu s-au depus acte

doveditoare din care să rezulte că produsele nu au fost livrate sau orice alte

dovezi, ce ar fi justificat refuzul său de plată.

Cu

privire la cererea de suspendare, instanța de apel a reținut că actul depus la

dosar fond eliberat de IPJ Olt, prin care se certifică efectuarea de cercetări

într-un dosar, ce are la bază procesul verbal de control al Curții de Conturi

nu constituie prin el însuși dovada care ar fi putut atrage aplicarea în cauză

a prevederilor art. 244 pct. 2 C. proc. civ.

Cu

petiția înregistrată la data de 28 mai 2001, pârâtul Spitalul Județean Slatina

a declarat recurs împotriva deciziei pronunțate de instanța de apel, cu

respectarea termenelor prevăzute de art. 301 și art. 303 C. proc. civ.

Criticile

formulate de recurent vizează nelegalitatea și netemeinicia deciziei sub

următoarele aspecte:

- instanța de apel validând sentința pronunțată la

fond a respins nemotivat cererea de suspendare a judecării cauzei, formulată în

temeiul art. 244 pct. 2 C. proc. civ., în raport de adresa IPJ Olt, depusă la

dosar, care în opinia pârâtului constituie dovada justificată a aplicării

principiului „penalul ține în loc civilul”.

- o a doua critică vizează fondul cauzei, în sensul

că între părți nefiind încheiat un contract ferm, cu stipulație privind plata

și condițiile de plată, reclamanta a livrat pe risc propriu marfa din comanda

214/2000, fără preț și valoare, fără a fi întocmite acte de recepție,

încălcându-se astfel prevederile HCM 941/1978, împrejurare față de care au și

fost sesizate organele penale.

Pentru aceste motive, recurentul a solicitat

admiterea recursului, casarea hotărârilor atacate și pe fond, respingerea

pretențiilor reclamantei S.C. I.R. SRL.

După promovarea recursului, pârâtul a depus la

dosarul cauzei, Protocolul înregistrat sub nr. 7116 din 5 iunie 2001, prin

care, părțile au convenit achitarea sumei în litigiu, eșalonat, pe o perioadă

de patru luni, începând cu luna iulie 2001.

La termenul de judecată din 12 februarie 2003

intimata reclamantă prin pârât a confirmat încasarea sumei pretinse și acordate

de instanța de judecată, iar pentru confirmarea plății a depus la dosar ordinele

de plată.

Curtea, luând act de Protocolul încheiat de părți

precum și de faptul că s-au depus dovezi privind achitarea sumei în litigiu de

către pârât, în raport și cu împrejurarea că reclamanta a confirmat încasarea

sumei cu titlu de contravaloare marfă și reținând lipsa de stăruință a

pârâtului în susținerea cererii, în temeiul art. 312 C. proc. civ., va respinge

recursul declarat de pârâta Spitalul Județean Olt împotriva deciziei pronunțate

de Curtea de Apel Craiova.

PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E :

Respinge

recursul declarat de pârâtul SPITALUL JUDEȚEAN SLATINA împotriva deciziei nr.

373 din 24 aprilie 2001, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția

comercială, ca nefondat.

IREVOCABILĂ.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi 12 februarie 2003.