ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 816/2003

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la data de 25 septembrie 2000, sub nr. 7379, reclamanta S.C. I. SRL Slatina a chemat în judecată Spitalul Județean Olt, solicitând obligarea acestuia la plata sumei de 2.160.124.962 lei, reprezentând prețul unor produse cumpărate și neachitate, precum și la plata dobânzii legale aferente acestei sume. În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că potrivit comenzilor lansate de pârât, i-a livrat acestuia în perioada 13 decembrie 1999 – 3 mai 2000 obiecte și instalații sanitare, pentru care s-au emis facturi, refuzate însă la plată, în cuantumul mai sus arătat. Reclamanta a mai susținut că produsele livrate au fost recepționate fără obiecțiuni de către pârât, întocmindu-se pentru fiecare livrare note de intrare – recepție, prin care marfa a fost înregistrată în contabilitate.

În temeiul art. 43 C. com. s-au solicitat și dobânzi comerciale, din ziua exigibilității plății. Pârâta nu a depus întâmpinare, deși i-a fost acordat termen în acest sens. Cu petiția înregistrată la data de 11 decembrie 2000, pârâtul a depus la dosar o cerere de suspendare a judecării cauzei, în temeiul art. 244 pct. 2, arătând că soluționarea acestui litigiu depinde de soluția ce se va pronunța în dosarul penal nr. A/3000776/2000, aflat pe rolul Poliției Județene Olt. Tribunalul Olt, prin sentința nr. 791 din 11 decembrie 2000, a respins cererea de suspendare formulată de pârât, reținând că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile art. 244 alin. (2) C. proc. civ. și constatând cauza în stare de judecată a rămas în pronunțare asupra fondului.

Astfel, a admis în parte acțiunea formulată de reclamantă, obligând pârâtul la plata sumei de 2.160.124.962 lei contravaloare marfă, cu 48.500.000 lei cheltuieli de judecată. A respins capătul de cerere privind acordarea dobânzilor, ca neîntemeiat. Pentru a se pronunța astfel, s-a reținut că acțiunea reclamantei este dovedită în ceea ce privește pretenția de plată a prețului iar cu privire la dobânda comercială solicitată, instanța de recurs a respins acest capăt de cerere, reținând că reclamanta nu a făcut dovezi în acest sens, nedepunând la dosar calculul dobânzii, raportat la taxa oficială a scontului stabilită de BNR, pentru ca în funcție de cuantumul pretins, să timbreze la valoare.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel pârâtul criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, întrucât susține aceasta, cererea de suspendare i-a fost respinsă nemotivat, instanța neacordând un termen pentru pregătirea întâmpinării, deși a fost făcută dovada imposibilității de prezentare a consilierului juridic pe caz medical. Curtea de Apel Craiova, prin decizia nr. 373 din 24 aprilie 2001, a respins apelul pârâtul ca nefondat. În motivarea soluției s-a reținut că lipsa juristului este irelevantă, pârâtul având obligația de diligență în formularea apărărilor, în raport de valoarea litigiului și complexitatea acestuia. Ori, în cauză, nu s-au depus acte doveditoare din care să rezulte că produsele nu au fost livrate sau orice alte dovezi, ce ar fi justificat refuzul său de plată.

Cu privire la cererea de suspendare, instanța de apel a reținut că actul depus la dosar fond eliberat de IPJ Olt, prin care se certifică efectuarea de cercetări într-un dosar, ce are la bază procesul verbal de control al Curții de Conturi nu constituie prin el însuși dovada care ar fi putut atrage aplicarea în cauză a prevederilor art. 244 pct. 2 C. proc. civ. Cu petiția înregistrată la data de 28 mai 2001, pârâtul Spitalul Județean Slatina a declarat recurs împotriva deciziei pronunțate de instanța de apel, cu respectarea termenelor prevăzute de art. 301 și art. 303 C. proc. civ. Criticile formulate de recurent vizează nelegalitatea și netemeinicia deciziei sub următoarele aspecte: - instanța de apel validând sentința pronunțată la fond a respins nemotivat cererea de suspendare a judecării cauzei, formulată în temeiul art. 244 pct. 2 C. proc.

civ., în raport de adresa IPJ Olt, depusă la dosar, care în opinia pârâtului constituie dovada justificată a aplicării principiului „penalul ține în loc civilul”. - o a doua critică vizează fondul cauzei, în sensul că între părți nefiind încheiat un contract ferm, cu stipulație privind plata și condițiile de plată, reclamanta a livrat pe risc propriu marfa din comanda 214/2000, fără preț și valoare, fără a fi întocmite acte de recepție, încălcându-se astfel prevederile HCM 941/1978, împrejurare față de care au și fost sesizate organele penale. Pentru aceste motive, recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor atacate și pe fond, respingerea pretențiilor reclamantei S.C. I.R.

SRL. După promovarea recursului, pârâtul a depus la dosarul cauzei, Protocolul înregistrat sub nr. 7116 din 5 iunie 2001, prin care, părțile au convenit achitarea sumei în litigiu, eșalonat, pe o perioadă de patru luni, începând cu luna iulie 2001. La termenul de judecată din 12 februarie 2003 intimata reclamantă prin pârât a confirmat încasarea sumei pretinse și acordate de instanța de judecată, iar pentru confirmarea plății a depus la dosar ordinele de plată. Curtea, luând act de Protocolul încheiat de părți precum și de faptul că s-au depus dovezi privind achitarea sumei în litigiu de către pârât, în raport și cu împrejurarea că reclamanta a confirmat încasarea sumei cu titlu de contravaloare marfă și reținând lipsa de stăruință a pârâtului în susținerea cererii, în temeiul art. 312 C. proc.

civ., va respinge recursul declarat de pârâta Spitalul Județean Olt împotriva deciziei pronunțate de Curtea de Apel Craiova. PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E : Respinge recursul declarat de pârâtul SPITALUL JUDEȚEAN SLATINA împotriva deciziei nr. 373 din 24 aprilie 2001, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția comercială, ca nefondat. IREVOCABILĂ. Pronunțată în ședință publică, astăzi 12 februarie 2003.