ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 27.07.2004

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4005/2004

HOTĂRÂRE
27.07.2004
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4005/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 69 din 7

aprilie 2004, Tribunalul Vâlcea a condamnat pe inculpatul

g.r.c.

la 9 ani închisoare, pentru

infracțiunea de distrugere, prevăzută de art. 217 alin. (1) și (4) C. pen., cu

aplicarea art. 41 alin. (2) din același cod, la 5 ani închisoare, pentru

infracțiunea de violare de domiciliu, prevăzută de art. 192 alin. (2) C. pen.,

cu aplicarea art. 41 alin. (2), la 20 ani închisoare și 9 ani pedeapsa

complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit.

a) și b) C. pen., pentru infracțiunea de omor deosebit de grav, prevăzută de

art. 174 C. pen., raportat la art. 176 lit. a) din același cod, prin schimbarea

încadrării juridice a faptei din infracțiunea de omor calificat și omor

deosebit de grav, prevăzută de art. 174 alin. (1) C. pen., raportat la art. 175

lit. h) și art. 176 lit. a) din același cod.

În baza art. 33 lit. a) și a art. 34

lit. b) C. pen., s-a dispus contopirea pedepselor și executarea pedepsei cea

mai grea, de 20 ani închisoare sporită cu 3 ani închisoare, inculpatul urmând să

execute 23 ani închisoare și 9 ani pedeapsa complementară a interzicerii

exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

S-a făcut aplicarea art. 71 și a

art. 64 C. pen.

Pe latură civilă, în baza

dispozițiilor art. 14 C. proc. pen., cu referire la art. 998 C. civ., s-au

admis acțiunile civile și inculpatul a fost obligat să plătească părții civile

T.G., 70.000.000 lei despăgubiri civile, 31.000.000 lei despăgubiri civile

părții civile F.G. și 20.000.000 lei despăgubiri civile părții civile V.N.O.E.

Pentru a pronunța hotărârea,

instanța a reținut următoarea situație de fapt:

În noaptea de 27 noiembrie 2003,

inculpatul, după ce a consumat alcool în casa unor cunoscuți, în drumul spre

locuința sa, cunoscând că V.N.O.E. și S.V.A., femei în vârstă de peste 80 de

ani, sunt singure, s-a hotărât să pătrundă în casa lor și să fure bani. După ce

a întrerupt furnizarea energiei electrice a casei, inculpatul a fost auzit de

ocupantele imobilului, acestea cerând ajutorul vecinului lor C.I. Pentru moment,

inculpatul a părăsit zona și, pe drum, ajuns în dreptul casei lui T.G.,

amintindu-și că acesta l-a reclamat pentru furtul unor iepuri, a hotărât să se

răzbune, sens în care s-a deplasat la locul unde era depozitat fânul și a dat

foc șurei.

Convins fiind că incendiul a cuprins

în întregime claia de fân, inculpatul s-a dus la un telefon public, s-a

prezentat ca fiind paznic la primărie și a anunțat pompierii, el, totodată,

avertizând că are de gând să mai incendieze și alte puncte din zonă.

Revenit la casa celor două femei

vârstnice, inculpatul a pătruns în pivniță, a băut țuică dintr-o damigeană și a

incendiat, mai multe locuri unde acestea aveau furaje.

Ulterior, el s-a hotărât să meargă

la casa lui F.M., despre care cunoștea că are vârsta de 93 de ani și locuiește

singură, a pătruns în camera unde femeia dormea, i-a căutat prin îmbrăcăminte

pentru a găsi bani și a aprins așternuturile de pe pat, el staționând acolo

până când s-a convins că focul s-a extins.

Casa victimei a ars în totalitate și

F.M. a fost carbonizată.

Reportul de expertiză medico-legală

psihiatrică a reținut că G.R.C. prezintă diagnosticul „tulburare de

personalitate de tip instabil impulsiv, abuzuri etilice” și, totodată,

păstrează capacitatea psihică de apreciere critică a conținutului și

consecințelor faptelor sale, el având discernământul păstrat în raport cu fapta

pentru care este cercetat.

Împotriva sentinței, inculpatul a

declarat apel, motivul invocat fiind netemeinicia pedepsei aplicate.

Curtea de Apel Pitești, prin decizia

penală nr. 138 din 20 mai 2004, a respins, ca nefondat, apelul declarat de

inculpat.

Și împotriva hotărârii instanței de

apel, inculpatul în termenul legal, a declarat recurs, cazul de casare invocat

fiind cel prevăzut de art. 385

9

pct. 14 C. proc. pen., respectiv s-a

aplicat pedeapsa greșit individualizată în raport de dispozițiile art. 72 C.

pen.

Recursul declarat nu este fondat.

Potrivit art. 72 C. pen., text de

lege care prevede criteriile generale de individualizare, la stabilirea și

aplicarea pedepsei se ține seama de dispozițiile Părții generale a codului, de

limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al

faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează

sau agravează răspunderea penală.

Pe de altă parte, art. 52 C. pen.,

stipulează că pedeapsa este o măsură de constrângere și un mijloc de reeducare

a condamnatului, scopul ei fiind prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.

Așa fiind, se reține că aplicând

pedeapsa de 23 ani închisoare și 9 ani pedeapsa complementară a interzicerii

exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., instanța a

avut în vedere pericolul social deosebit de grav al faptelor, urmările

acestora, comiterea lor în formă continuată și în concurs, dar și persoana

inculpatului, fără antecedente penale și sincer pe parcursul procesului penal.

Executarea pedepsei prin privare de

libertate va fi în măsură să realizeze și scopul ei, așa cum prevede art. 52 C.

pen.

Pentru considerentele expuse,

recursul declarat de inculpat nefiind fondat, în baza dispozițiilor art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va fi respins.

Conform art. 192 C. proc. pen.,

inculpatul recurent va fi obligat să plătească cheltuieli judiciare către stat.

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de inculpatul G.R.C. împotriva deciziei penale nr. 138/ A din 20 mai

2004 a Curții de Apel Pitești.

Deduce din pedeapsă, timpul

arestării preventive a inculpatului de la 29 noiembrie 2003 până la 27 iulie

2004.

Obligă pe recurent la plata sumei de

1.600.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 400.000 lei,

reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul

Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

27 iulie 2004.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2004-06-18
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3383/2004
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 39 din 16 februarie 2004 a Tribunalului Alba, a fost condamnat inculpatul S.G. la pedeapsa de: - 20 ani închisoare și 7 ani interzicerea
ÎCCJ 2003-10-03
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4209/2003
75l lit. c) și art. 13 C. pen. În baza art. 33 lit. a) și a art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 20 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pe
ÎCCJ 2009-05-08
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1706/2009
Asupra recursului penal de față; Prin sentința penală nr. 611/ D din 24 noiembrie 2008 a Tribunalului Bacău, a fost condamnat inculpatul T.V., fără antecedente penale, arestat preventiv în prezenta cauză, pentru săvârșirea următoarelor infr
ÎCCJ 2005-11-24
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 6651/2005
iulie 2004); - 19 ani închisoare, pedeapsă principală și 7 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pedeapsă complementară, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 174 raportat la art. 176 lit. d) C.
ÎCCJ 2013-01-23
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 226/2013
. (l) și (4) C. pen., la 7 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de distrugere. În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) și art. 35 alin. (l) C. pen., a contopit pedepsele in pedeapsa cea mai grea de 22 ani închisoare si 10 ani int
Sursă