ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4414/2003

Asupra recursurilor de față,

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 131 din 18

noiembrie 2002 Tribunalul Călărași a condamnat pe inculpatul P.G. la 13 ani

închisoare și 6 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b)

C. pen., pentru infracțiunea de omor calificat prevăzută de art. 174 și art. 175

lit. a) și i) C. pen., cu aplicarea art. 74 și art. 76 din același cod, o lună

închisoare pentru infracțiunea de ultraj contra bunelor moravuri, prevăzută de art.

321 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 74 și art. 76 C. pen. și 2.000.000 lei

amendă penală, pentru infracțiunea de distrugere prevăzută de art. 217 alin.

(1) C. pen., cu aplicarea art. 74 și art. 76 C. pen.

În baza art. 33 lit. a) și b) C.

pen., inculpatul va executa 13 ani închisoare și 6 ani interzicerea drepturilor

prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., la care se adaugă amenda penală de 2.000.000

lei.

S-a făcut aplicarea art. 74 și art. 76

C. pen.

S-a luat act că partea vătămată G.S.

nu se constituie parte civilă în cauză.

În baza art. 188 din Legea 3/1978,

inculpatul a fost obligat la 52.300 lei cheltuieli de spitalizare către

Spitalul Municipal Fetești.

Potrivit art. 118 lit. b) C. pen.,

s-a dispus confiscarea cuțitului, corp delict.

Pentru pronunțarea acestei hotărâri,

prima instanță a reținut următoarea stare de fapt:

În seara de 13 iulie 2002, P.G. a

consumat băuturi alcoolice, la mai multe baruri, în jurul orei 1,00, intrând în

discoteca din clădirea SC C.C.

Aici, P.G. a consumat băuturi

alcoolice și a dansat până în jurul orei 4,00, când, fiind în stare de ebrietate,

s-a deplasat la un pupitru, cerându-i lui G.A.M. să-i pună să cânte „manele”.

Acesta i-a pus o melodie din cele

solicitate, după care a schimbat genul de muzică. P.G. a mers la pupitru și i-a

cerut pe un ton impunător lui G.A.M. să-i pună muzica cerută, însă a fost

refuzat spunându-i-se că este discoteca lui și pune ce muzică dorește.

Enervat, inculpatul P.G., a ocolit

pupitru și apropiindu-se de G.A.M., a început să-l lovească cu palmele peste

cap și ceafă.

Victima s-a ridicat și a lovit pe

inculpat cu pumnul în față, moment în care au fost despărțiți de martorul M.D.N.

Inculpatul a încercat să-l lovească

și pe acest martor, dar acesta s-a ferit și l-a lovit și el cu pumnul peste

față.

În aceste împrejurări, văzând că

nu-i poate domina, inculpatul a părăsit discoteca, deplasându-se, în fugă, la

locuința tatălui său, de unde a luat un cuțit tip pumnal cu gardă, având lama

de 32 cm lungime, înapoindu-se la discotecă.

În interiorul localului, inculpatul

a văzut-o numai pe victima G.A.M.,care, sesizând starea de pericol, a luat un

scaun din plastic, pe care, ținându-l de spătar, cu picioarele spre înainte, a

încercat să-l împiedice pe P.G. să se apropie, cu cuțitul, de el și îl ruga să

se potolească.

Tot mai enervat că nu se poate

apropia, inculpatul a aruncat cu un pahar către victimă, apoi cu o sticlă,

ambele spărgându-se de pardoseală, după care a luat o masă din plastic și a

aruncat-o către victimă, ea rupându-se. În acest timp inculpatul i-a zis

victimei „tu nu mai ieși de acolo mă”, moment în care G.A.M. a încercat să

scape. În aceste împrejurări, inculpatul a lovit cu garda pumnalului în scaunul

din plastic, care s-a rupt și a căzut pe pardoseală, după care s-a repezit la

victimă, lovindu-l de 4 ori cu cuțitul, una din înjunghieri penetrând și

secționându-i artera femurală.

După ce a fost înjunghiat, G.A.M.

s-a prăbușit la sol și datorită hemoragiei mari și-a pierdut cunoștința.

Fiind transportată la Spitalul din

Fetești, cu toată asistența medicală de urgență acordată, victima a decedat

după 45 de minute.

Din raportul de constatare medico-legală

(autopsie), rezultă că moartea lui G.M.A. a fost violentă, ea datorându-se

hemoragiei externe, consecutivă unei plăgi înjunghiate coapsa stângă, cu secționarea

arterei femurale, prin folosirea unui corp dur, tăietor-înțepător.

S-a reținut că premeditarea există,

în acțiunea inculpatului fiind un interval de timp suficient pentru luarea unei

hotărâri, în timpul cât s-a dus și a luat cuțitul (pumnalul) de la casa

părinților săi.

La individualizarea pedepsei s-a

făcut aplicarea dispozițiilor art. 74 și art. 76 C. pen., circumstanțele

atenuante concretizându-se‚ în lipsa antecedentelor penale a inculpatului, atitudinea

sa sinceră și cooperantă și mai ales faptul că victima i-a fost prieten încă

din copilărie și regretele sale profunde.

Prin decizia penală nr. 170 din 27

martie 2003 Curtea de Apel București, secția I penală, a admis apelul declarat

de Parchetul de pe lângă Tribunalul Călărași și, desființând, parțial, sentința

penală nr. 131 din 18 noiembrie 2002, a înlăturat circumstanțele atenuante aplicate

și a majorat la 6 luni închisoare pedeapsa aplicată, pentru infracțiunea

prevăzută de art. 217 alin. (1) C. pen., la un an închisoare pedeapsa aplicată

pentru infracțiunea, prevăzută de art. 321 alin. (1) C. pen. și la 15 ani

închisoare și 6 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b)

C. pen., pentru infracțiunea prevăzută de art. 174 și art. 175 lit. a) și i),

prin aplicarea art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) și art. 35 C. pen., inculpatul P.G.

executând această din urmă pedeapsă.

Au fost menținute celelalte

dispoziții ale sentinței și respinse, ca nefondat apelul declarat de inculpat

și, ca inadmisibil apelul declarat de partea vătămată.

Împotriva acestei decizii penale au

declarat recurs inculpatul și partea vătămată G.S.

Inculpatul, personal și prin

apărător a cerut admiterea recursului și înlăturarea agravantei, constând în

săvârșirea faptei cu premeditare, aplicarea circumstanțelor atenuante prevăzute

de art. 74 lit. c) și art. 76 lit. a) C. pen. și a scuzei provocării prevăzută

de art. 73 lit. b) C. pen., precum și reducerea pedepsei.

Partea vătămată a solicitat, oral,

acordarea de daune morale.

Din examinarea probelor administrate

în cauză se constată că instanțele au reținut în mod corect situația de fapt și

vinovăția inculpatului, pentru infracțiunile puse în sarcină.

În cauză, în mod corect au fost

reținute dispozițiile art. 175 lit. a) C. pen., respectiv săvârșirea omorului

cu premeditare, constând în aceea că inculpatul a luat hotărârea uciderii

victimei, în care scop a părăsit discoteca, deplasându-se la domiciliul

părinților săi, de unde s-a înarmat cu un cuțit (pumnal) cu lama în lungime de

32 cm, timp în care a putut reflecta asupra modului de a acționa și a

consecințelor acestei activități, încât imediat ce a revenit la discotecă a amenințat

pe G.A.M. cu cuvintele „tu nu mai ieși de acolo mă” (de după pupitru), după

care l-a înjunghiat.

Nu poate fi reținută nici

circumstanța atenuantă a provocării, prevăzută de art. 73 lit. b) C. pen.

Potrivit art. 73 lit. b) C. pen., constituie

circumstanță atenuantă săvârșirea infracțiunii sub stăpânirea unei puternice

tulburări sau emoții, determinată de provocarea din partea persoanei vătămate,

produsă prin violență, printr-o atingere gravă a demnității persoanei sau prin

altă acțiune gravă.

Ori, în speță victima G.A.M. nu a

săvârșit nici un act de provocare asupra inculpatului P.G., care, dimpotrivă,

profitând de neatenția părții vătămate, a lovit-o cu palma peste față și ceafă,

după ce a fost refuzat să-i pună muzica ce o dorea, începându-se astfel

violențele reciproce.

Instanța de control judiciar a

justificat corect înlăturarea împrejurărilor considerate ca circumstanțe

atenuante de către prima instanță, respectiv lipsa antecedentelor penale,

atitudinea sinceră și cooperantă, regretele inculpatului și faptul că acesta a

fost prieten din copilărie cu victima.

Sancțiunea stabilită de instanța de

apel este just individualizată, fiind respectate criteriile generale prevăzute

de art. 72 C. pen., printre care gradul ridicat de pericol social al faptei

săvârșite de inculpat, de a suprima viața unui prieten, fără nici o justificare

plauzibilă.

În mod corect s-a apreciat că

pedeapsa de 15 ani închisoare, este în măsură să atingă scopul educativ și de

prevenire a săvârșirii unor alte infracțiuni, prevăzut de art. 52 C. pen.,

nefiind motive care să justifice reducerea acesteia.

Recursul inculpatului este admisibil

doar pentru motivul că în mod greșit instanțele de fond și de apel nu au

aplicat grațierea, potrivit art. 1 din Legea nr. 543/2002, pedepselor de 6 luni

și respectiv un an închisoare, aplicate inculpatului pentru infracțiunile

prevăzute de art. 217 alin. (1) C. pen. și respectiv de art. 321 alin. (1) C.

pen.

Recursul părții vătămate G.S. este

nefondat, deoarece aceasta nu s-a constituit parte civilă în procesul penal, la

prima instanță (art. 15 alin. (2) C. proc. pen.), recursul său nefiind nici

motivat, în scris, în termenul legal (art. 306 C. proc. civ.).

În concluzie, recursul declarat de

inculpat, urmează a fi admis potrivit dispozițiilor art. 385

15

lit.

d) C. proc. pen., doar pentru motivul mai sus menționat iar recursul declarat

de partea vătămată va fi respins în baza dispozițiilor art. 385

15

lit.

b) C. proc. pen.

Conform dispozițiilor art. 383 alin.

(2) C. proc. pen., se va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul

arestării preventive.

În conformitate cu prevederile art. 192

C. proc. pen., recurenta parte vătămată va fi obligată la plata cheltuielilor

de judecată către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de

inculpatul P.G., împotriva deciziei penale nr. 170 din 27 martie 2003 a Curții

de Apel București, secția I penală.

Casează hotărârea atacată și

sentința penală nr. 131 din 18 noiembrie 2002 a Tribunalului Călărași, numai cu

privire la aplicarea Decretului 543/2000.

Înlătură dispozițiile art. 33 lit.

a) și art. 34 lit. b) C. pen.

Descontopește pedepsele aplicate și

le repune în individualitatea lor respectiv: 15 ani închisoare și 6 ani

interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru

infracțiunea prevăzută de art. 174 și art. 175 lit. a) și i) C. pen., 6 luni

închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art. 217 alin. (1) C. pen. și un an

închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art. 321 alin. (1) C. pen.

În baza art. 1 din Legea 543/2002

constată grațiate integral și condiționat pedepsele aplicate inculpatului, în

baza art. 217 alin. (1) și art. 321 alin. (1) C. pen., inculpatul P.G. urmând

să execute pedeapsa de 15 ani închisoare și 6 ani interzicerea drepturilor,

prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

Deduce din pedeapsa aplicată

inculpatului timpul arestării preventive de la 15 iulie 2002, la 10 octombrie

2003.

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de partea vătămată G.S., împotriva deciziei penale nr. 170 din 27

martie 2003 a Curții de Apel București, secția I penală.

Obligă recurenta parte vătămată să

plătească statului suma de 1.000.000 lei cheltuieli judiciare.

Pronunțată în ședință publică, azi

10 octombrie 2003.