ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2989/2005
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2989/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra recursului de față:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată
următoarele:
Prin sentința civilă nr. 594 din 19 martie 2001, Judecătoria Horezu a
admis în parte acțiunea formulată de reclamanta T.P. împotriva pârâților A.M. și
M.A., obligându-i să lase în deplină proprietate și posesie suprafața de 480,09
mp teren, situat în punctul “Acasă” și “Peste Râu”, din comuna Costești, sat
Pietreni și să desființeze gardul din sârmă pe piloni, în caz contrar,
autorizând pe reclamantă să efectueze această lucrare pe cheltuiala pârâților.
A mai obligat în solidar pârâții la plata către reclamantă a sumei de
1.500.000 lei, reprezentând contravaloarea cireșului tăiat de către aceștia de
pe terenul reclamantei.
A respins capătul de cerere având ca obiect revendicarea terenului
situat în punctul “Acasă-Căminul Caeei” și cel privind obligarea pârâților la
plata contravalorii lipsei de folosință a acestui teren și a desființării
gardului edificat pe acesta.
Apelurile declarate de reclamantă și pârâți au fost admise prin decizia
civilă nr. 324 din 8 martie 2002 a Tribunalului Vâlcea, care a schimbat în
parte sentința în sensul că a obligat pârâții să respecte dreptul de
proprietate al reclamantei cu privire la suprafața de 15,71 mp teren, situată
în punctul “Acasă” și la 272,60 mp teren în punctul “Peste Râu”, cu obligarea
pârâților să desființeze gardurile amplasate pe cele două terenuri în litigiu.
Prin decizia civilă nr. 786 din 30 mai 2002, tribunalul a admis cererea
reclamantei de completare a dispozitivului deciziei de mai sus, dispunând
compensarea cheltuielilor de judecată efectuate de părți în apel și obligând
pârâții la 500.000 lei cheltuieli de judecată necesare pentru judecata cererii
de completare.
Împotriva deciziei completate, au declarat recurs reclamanta și pârâții.
Prin decizia civilă nr. 2088/R din 8 noiembrie 2002, Curtea de Apel
Pitești a admis recursul formulat de pârâți, a modificat decizia atacată și pe
fond a respins acțiunea reclamantei și apelul declarat de aceasta.
A respins ca nefondat recursul reclamantei și a obligat-o să plătească
pârâților cheltuieli de judecată în sumă de 2. 253. 500 lei.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta.
Recursul este inadmisibil.
Potrivit art. 299 alin. (1) C. proc. civ., sunt supuse recursului
hotărârile instanțelor de fond, date, potrivit legii, fără drept de apel,
precum și hotărârile date în apel.
Decizia atacată nu se înscrie în nici una din ipotezele avute în vedere
de textul citat mai sus, fiind o hotărâre pronunțată de instanța de judecată în
cadrul unei proceduri de judecată a recursului.
Prin urmare, constatându-se că reclamanta a uzat deja de calea de atac a
recursului, față de principiul unicității, care funcționează în materia căilor de
atac, se reține că al doilea recurs declarat împotriva deciziei pronunțate în
recurs este inadmisibil și urmează să fie respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamanta T.P. împotriva
deciziei civile nr. 2088 din 8 noiembrie 2002 a Curții de Apel Pitești.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 14 aprilie
2005.