ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2311/2014

Deliberând, în

condițiile art. 256 C. proc. civ., asupra recursului de față, constată

următoarele:

Prin sentința civilă nr. 333 din 17 august 2012

pronunțată de Judecătoria Baia de Aramă, a fost admisă, în parte, acțiunea

reclamantului I.V. Au fost obligați pârâții T.F. și T.C., în solidar, la plata

sumei de 343,46 lei către reclamant reprezentând contravaloarea nucului tăiat.

Au fost respinse cererile având ca obiect contravaloarea gardului și obligația

de tăiere a pomilor. A fost respinsă cererea reconvențională formulată de

pârâți și de acordare a cheltuielilor de judecată. Au fost obligați pârâții în

solidar să plătească reclamantului suma de 836 lei cheltuieli de judecată.

Prin Decizia civilă nr.

52/R din 17 ianuarie 02.2013, pronunțată de Tribunalul Mehedinți, secția I

civilă, s-a respins recursul declarat de reclamantul I.V. împotriva sentinței de

mai sus. A fost admis recursul declarat de pârâți. A fost modificată, parțial,

sentința în sensul că a fost respinsă cererea reclamantului privind acordarea

contravalorii nucului. Au fost menținute dispozițiile sentinței privitoare la

soluționarea cererilor reclamantului având ca obiect c/val gardului și

obligarea la tăierea pomilor.

A fost admisă cererea

reconvențională formulată de pârâții T.F. și T.C. A fost obligat reclamantul să

lase în deplină proprietate și pașnică folosință pârâților suprafața de 19 mp identificată

conform anexei la raportul de expertiză întocmit de expert R.A. prin pct. 16, 17,18,

19, 20, 22, 23, 24, 16 ce face parte integrantă din prezenta pentru punerea în

executare. Au fost autorizați pârâții să demoleze gardul edificat de reclamant

pe aliniamentul indicat de pct. 16, 17, 18, 19, 20 din aceeași schiță a

raportului de expertiză.

Împotriva acestei

decizii a exercitat calea de atac a recursului reclamantul I.V., iar prin Decizia

nr. 5792 din 29 mai 2013 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, s-a anulat, ca

netimbrat, recursul declarat.

Reclamantul a

formulat contestație în anulare înregistrată la data de 02 decembrie 2013 pe

rolul Curții de Apel Craiova.

Prin Decizia nr. 458

din data de 5 martie 2014,

Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, a respins, ca

inadmisibilă, contestația în anulare formulată de contestatorul I.V. împotriva Deciziei

nr. 5792 din 29 mai 2013 a aceleiași instanțe.

Împotriva acestei din

urmă hotărâri a declarat recurs contestatorul înregistrat pe rolul Înaltei

Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, sub nr. 1945/36/2011.

Astfel investită,

Înalta Curte, la termenul din 23 septembrie 2014, a invocat, din oficiu,

excepția inadmisibilității recursului, pe care o va analiza cu prioritate, față

de dispozițiile art. 137 C. proc. civ. și pe care o va admite, pentru

considerentele care succed:

Împotriva hotărârii judecătorești se pot exercita căile de atac

prevăzute de lege prin dispoziții imperative, de la care nu se poate deroga.

Potrivit

dispozițiilor art. 299 C. proc. civ., sunt supuse recursului hotărârile date

fără drept de apel, cele date în apel, precum și în condițiile prevăzute de

lege, hotărârile altor organe cu activitate jurisdicțională, iar potrivit art. 320

alin. (3) C. proc. civ., hotărârea dată în contestație în anulare este supusă

acelorași căi de atac ca și hotărârea atacată cu contestație.

Față de aceste dispoziții, recursul declarat împotriva unei decizii

irevocabile este inadmisibil, o asemenea hotărâre nefiind susceptibilă

de a mai fi atacată cu recurs.

În speță, decizia

pronunțată de curtea de apel cu privire la contestația în anulare formulată de

contestatorul I.V. este irevocabilă, în sensul dispozițiilor art. 377 alin. (2)

pct. 5 raportat la art. 320 alin. (3) C. proc. civ., astfel încât nu este

susceptibilă de reformare pe calea recursului, pentru neîndeplinirea condiției

prevăzută de art. 299 C. proc. civ.

Această concluzie derivă din regula unicității dreptului de a folosi o

cale de atac și cum un asemenea drept este unic, epuizându-se chiar prin

exercițiul lui, o persoană nu se poate judeca de mai multe ori în aceeași cale

de atac.

Mai mult,

recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea

procesual civilă constituie o încălcare a legalității acesteia, precum și a

principiului constituțional al egalității în fața legii, iar, din acest motiv,

aceasta apare ca o soluție inadmisibilă.

Prin urmare,

reținându-se că Decizia nr. 458 din data de 5 martie 2014 a Curții de Apel

Craiova, secția I civilă, este irevocabilă, nu este susceptibilă de reformare

pe calea recursului și, față de considerentele expuse, în baza art. 312 alin. (1)

C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

inadmisibil, recursul declarat de contestatorul I.V. împotriva Deciziei nr. 458

din data de 5 martie 2014 a Curții de Apel Craiova, secția I civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 23 septembrie 2014.