ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5284/2005

Asupra recursului de față,

Din examinarea lucrărilor dosarului, constată

următoarele:

Prin notificarea din 30 octombrie 2001

D.I. a solicitat Prefecturii județului Galați plata de despăgubiri bănești în

sumă de 400 milioane lei ca măsură reparatorie prevăzută de Legea nr. 10/2001

în echivalentul morii mixte proprietatea părinților săi trecută fără titlu

valabil în proprietatea statului în anul 1949 și demolată ulterior, precum și

restituirea în natură a terenului în suprafață de 5.600 mp pe care s-a aflat

moara, situat în localitatea Nartești din fostul județ Tecuci.

Față de caracterul mixt al cererii

(despăgubiri bănești și restituiri în natură), notificarea a fost transmisă

spre rezolvare Primarului comunei Gohor, județul Galați, care, la data de 26

aprilie 2002, a cerut notificatorului să depună mai multe dovezi.

Prin acțiunea civilă din 30 noiembrie

2002, reclamantul D.N.I. a chemat în judecată pe pârâtul Statul Român,

reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice, cerând să fie obligat la plata

despăgubirilor bănești obiect al notificării mai sus arătate.

Acțiunea astfel formulată a fost respinsă

ca fiind prematur introdusă prin sentința civilă nr. 124 din 14 martie 2003

pronunțată de Tribunalul Galați, secția civilă.

Apelul declarat de reclamant a fost respins

ca nefondat prin decizia civilă nr. 129/A din 24 septembrie 2003 pronunțată de

Curtea de Apel Galați, secția civilă.

Instanța de apel a statuat că, până la

data introducerii acțiunii, nu a fost emisă dispoziția motivată ca răspuns la

notificarea adresată de reclamant, iar reclamantul s-a adresat direct instanței

de judecată abandonând procedura specială prevăzută de Legea nr. 10/2001, fără

a mai aștepta emiterea dispoziției, astfel că acțiunea sa este prematură.

Reclamantul D.I. a declarat recurs, solicitând

casarea hotărârilor astfel pronunțate și, pentru celeritate, soluționarea

fondului pricinii de către instanța de recurs.

Dezvoltând recursul, reclamantul a

invocat motivul de casare prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., arătând că

instanțele au încălcat dispozițiile art. 26 din Legea nr. 10/2001.

Recursul este întemeiat pentru cele ce

succed.

Instanțele au soluționat pricina de față

prin prisma dispozițiilor art. 21-23 și art. 24 din Legea nr. 10/2001,

statuând, în chiar aceste limite, în mod esențial greșit că acțiunea ar fi

prematură, neobservând că în asemenea ipoteze, neemiterea dispoziției sau

deciziei motivate în termenul prevăzut prin art. 23 alin. (1) din lege

echivalează cu lipsa unei rezolvări favorabile a cererii obiect al notificării,

ceea ce obligă instanțele să analizeze pe fond cererea iar nu să o respingă ca

prematură.

Dar, cele arătate nu sunt incidente

cauzei de față.

Astfel, reclamantul a învestit instanța

de judecată cu o acțiune având obiect și cauză precis determinate, anume

obligarea statului, prin Ministerul Finanțelor Publice, la plata de despăgubiri

bănești, cererea având ca temei prevederile art. 26 alin. (3) din Legea nr.

10/2001.

Ca urmare, instanțele aveau obligația,

potrivit dispozițiilor art. 129 alin. ultim C. proc. civ., de a hotărî numai

asupra obiectului cererii deduse judecății.

Cu alte cuvinte, instanțele erau obligate

a cerceta dacă notificarea a fost făcută în condițiile art. 26 alin. (1) din

Legea nr. 10/2001, dacă primăria a îndeplinit obligația stabilită prin art. 26

alin. (2) din lege și dacă acțiunea a fost introdusă în condițiile și termenele

stipulate prin art. 26 alin. (3) din aceeași lege, numai în raport cu aceste

dispoziții legale cauza putând fi rezolvată, indiferent de soluția pe care ar fi

primit-o.

Așadar, calificând greșit cererea

reclamantului, instanțele au schimbat nepermis natura actului juridic dedus

judecății, numai astfel explicându-se rezolvarea ei prin prisma unor dispoziții

legale care nu sunt incidente în cauză, ceea ce constituie motiv de recurs

potrivit art. 304 pct. 8 C. proc. civ., caz în care se încadrează în realitate

dezvoltarea motivului de recurs invocat de reclamant.

În aceste împrejurări și în temeiul

dispozițiilor art. 312 alin. (1) și (2) și ale art. 313 C. proc. civ., recursul

va fi admis, decizia atacată va fi casată, iar cauza va fi trimisă spre

rejudecare la Curtea de Apel Galați.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de D.I.

împotriva deciziei nr. 129/A din 24 septembrie 2003 a Curții de Apel Galați,

secția civilă.

Casează decizia atacată și trimite cauza

spre rejudecare la Curtea de Apel Galați.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi 16

iunie 2005.