ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5852/2005

de la 1 iulie

2005

Asupra conflictului negativ de competență de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul

Judecătoriei Sibiu sub nr. 4613/2003 reclamanta Consistoriul Superior al

Bisericii Evanghelice C.A. a chemat în judecată pe pârâții Municipiul Sibiu,

prin Primar, SC U. SA, C.D. și E. solicitând a se constata nulitatea absolută a

contractului de vânzare cumpărare nr. 6003/2001 încheiat între SC U. SA și C.D.,

având drept obiect apartamentul situat în Sibiu, repunerea părților în situația

anterioară și rectificarea de carte funciară.

Prin sentința civilă nr. 432 din 23

ianuarie 2004 a Judecătoriei Sibiu s-a dispus respingerea acțiunii, cu

motivarea că imobilul în litigiu a fost trecut în proprietatea statului în

temeiul Legii nr. 485/1944, act normativ care nu a fost abrogat, iar la data

vânzării imobilului către pârâții C., anul 1997, nu exista nici o dispoziție

legală care să interzică vânzarea.

Împotriva acestei sentințe a

declarat apel reclamanta, apel înregistrat pe rolul Curții de Apel Alba-Iulia

sub nr. 3282/2004.

Prin decizia civilă nr. 84/A din 25

ianuarie 2005 Curtea a declinat competența de soluționare a apelului în

favoarea Tribunalului Sibiu, în raport de dispozițiile art. 2 pct. 2, 3 C.

proc. civ., astfel cum a fost completat prin art. I pct. 1 din Legea nr. 195/2004,

art. 282

1

C. proc. civ. modificat prin art. I pct. 4 din Legea nr. 195/2004

și art. 299 alin. (3) C. proc. civ., introdus prin art. I pct. 5 din Legea nr. 195/2004

și art. 299 alin. (3) C. proc. civ., introdus prin art. I pct. 5 din Legea nr. 195/2004.

Cauza a fost înregistrată pe rolul

Tribunalului Sibiu sub nr. 946/2004.

Prin decizia civilă nr. 157 din 6

aprilie 2005 Tribunalul Sibiu a declinat competența de soluționare a apelului

în favoarea Curții de Apel Alba-Iulia, cu motivarea că în speță, nu sunt

aplicabile dispozițiile art. 299 alin. (3) introdus prin art. I pct. 5 din Legea

nr. 195/2004 și nici art. I pct. 4 din aceeași lege care modifică art. 282

1

C. proc. civ., pentru că la data pronunțării sentinței erau în vigoare

prevederile O.U.G. nr. 58/2003 și ale O.U.G. nr. 138/2000.

Ivindu-se un conflict negativ de

competență în sensul prevederilor art. 20 pct. 2 C. proc. civ., dosarul a fost

înaintat Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru a se pronunța asupra

conflictului.

Pentru stabilirea competenței de

soluționare a căii de atac în prezenta cauză se au în vedere obiectul pricinii

și prevederile legale aplicabile, respectiv dispozițiile art. 2 pct. 2 și art. 282

1

C. proc. civ., astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 195/2004, normele

procedurale fiind de imediată aplicare.

Ca atare, în temeiul dispozițiilor

art. 22 pct. 5 C. proc. civ., Curtea stabilește că în cauză competența

soluționării căii de atac exercitată de reclamantă aparține Tribunalului Sibiu,

și în consecință dosarul va fi trimis acestei instanțe, spre competentă

soluționare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Stabilește competența de soluționare a apelului în

favoarea Tribunalului Sibiu.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 1 iulie 2005.