ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7486/2005

Asupra conflictului negativ de competență de față:

Din

examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin

sentința civilă nr. 1520 din 5 martie 2004, Judecătoria Sibiu a respins

acțiunea civilă formulată de Consistoriul Superior al Bisericii Evanghelice CA

din România în contradictoriu cu pârâții Municipiul Sibiu, SC U. SA, S.V. și S.M.

Acțiunea

are ca obiect anularea contractului de vânzare-cumpărare încheiat între pârâții

SC U. SA, S.V. și S.M. cu privire la imobilul înscris în C.F. 12067 Sibiu, nr.

top 895/1, 896/1, 899/1.

Prin

decizia nr. 96/A/2005 a Curții de Apel Alba Iulia s-a declinat în favoarea

Tribunalului Sibiu competența de

soluționare a apelului formulat de reclamant împotriva

sentinței civile susmenționate.

Pentru

a decide astfel, instanța a reținut că obiectul acțiunii este evaluabil în bani

și că în raport de dispozițiile art. 282

1

C. proc. civ. se impune a

se declina competența în favoarea Tribunalului Sibiu, calificând calea de atac,

recurs.

Prin

decizia civilă nr. 202 pronunțată în ședința publică din 20 aprilie 2005

Tribunalul Sibiu a declinat competența de soluționare a apelului în favoarea

Curții de Apel Alba Iulia și a dispus înaintarea dosarului Înaltei Curți de

Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului de competență ivit.

Pentru

a decide astfel, Tribunalul Sibiu a reținut că hotărârea a fost pronunțată la

data de 5 martie 2004, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 195/2004 care a

modificat art. 282

1

C. proc. civ. și în raport de conținutul acestui

articol la data pronunțării hotărârii calea de atac, împotriva unei hotărâri ce

a soluționat o acțiune în constatarea nulității contractului, era apelul.

Invocând

dispozițiile art. 725 C. proc. civ. și art. 1 pct. 1 din Legea nr. 195/2004

Tribunalul Sibiu a reținut că hotărârile pronunțate înainte de intrarea în

vigoare a legii noi, rămân supuse căilor de atac prevăzute de legea sub care au

fost pronunțate.

Soluționând

conflictul negativ de competență Înalta Curte de Casație și Justiție reține

următoarele considerente.

Reclamantul

a formulat o acțiune în nulitatea unui act juridic, respectiv a unui contract

de vânzare-cumpărare și un capăt de cerere subsidiar, prin care se solicită

repunerea în situația anterioară încheierii contractului.

Competența

materială a instanței se determină din punct de vedere funcțional (după felul

atribuțiilor jurisdicționale) și procesual (după obiectul, valoarea sau natura

cererii) și stabilește potrivit dispozițiilor art. 1-4 C. proc. civ. și ale

Legii privind organizarea judiciară.

În

cazul acțiunii în nulitatea unui act juridic instanța competentă material se

stabilește după valoarea obiectului pricinii (a contractului ce se cere a fi

desființat, în măsura în care acesta are un obiect evaluabil în bani, aceasta

deoarece scopul acțiunii este acela de readucere în patrimoniul reclamantului a

dreptului înstrăinat).

Valoarea

imobilului care a făcut obiectul contractului a cărui nulitate absolută se

solicită a se constata prin acțiunea formulată de reclamant este de până la 1

miliard lei și conform art. 282

1

C. proc. civ. hotărârea pronunțată

în primă instanță de judecătorie nu este supusă apelului.

Conform

art. 2 pct. 3 C. proc. civ. astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 1 din

Legea nr. 219/2005 recursurile declarate împotriva hotărârilor pronunțate de

judecătorii, care, potrivit legii, nu sunt supuse apelului se soluționează de

tribunal.

În

temeiul art. 22 C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție va stabili

competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Sibiu.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Stabilește în favoarea Tribunalul Sibiu

competența soluționării căii de atac exercitată de reclamantul Consistoriul

Superior al Bisericii Evanghelice CA din România împotriva sentinței civile nr.

1520 din 5 martie 2004 pronunțată de Judecătoria Sibiu.

Irevocabilă.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi 30 septembrie 2005.