ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7712/2005

Asupra conflictului negativ de competență de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

La data de 18 iunie 2003,

reclamantul Consistoriul Superior al Bisericii Evanghelice CA din România a

chemat în judecată pârâții Municipiul Sibiu, prin Primar, SC U. SA, I.C.,

pentru ca prin sentința ce instanța va pronunța să dispună anularea

contractului de vânzare cumpărare cu privire la imobilul situat în Sibiu,

înscris în C.F. 12277 nr.top 286/1/III, 286/1/III încheiat între R.A.G.C.L.

Sibiu (SC U. SA) și I.C., repunerea părților în situația anterioară și

rectificarea cărții funciare în sensul radierii înscrierilor referitoare la

acest contract.

Prin precizarea de acțiune de la 25

septembrie 2003, același reclamant a solicitat constatarea nulității absolute a

contractului de vânzare-cumpărare menționat mai sus, cu nr. 4799/1998 și a contractului

de vânzare cumpărare nr. 496/2002 încheiat între pârâtul I.C. și F.F.E., P.E.C.

și introducerea în cauză a pârâților F.F.E., P.E.C.

Prin sentința civilă nr. 614 din

data de 29 ianuarie 2004, Judecătoria Sibiu a respins acțiunea și l-a obligat pe

reclamant la 6.000.000 lei, cheltuieli de judecată către pârâți.

Împotriva acestei sentințe a

declarat apel reclamantul criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Prin decizia civilă nr. 87/A

pronunțată la 25 ianuarie 2005, Curtea de Apel Alba Iulia, căreia i-a fost dat

spre soluționare apelul a apreciat că nu are competență materială în

soluționarea acestei căi de atac și și-a declinat competența de soluționare a

cauzei în favoarea Tribunalului Sibiu.

Pentru a se dezinvesti, instanța a

reținut că valoarea obiectului litigiului este sub 1 miliard de lei, astfel cum

a fost modificat art. 282

1

C. proc. civ., prin Legea nr. 195/2004 și

că sentința judecătorească nu este susceptibilă de apel, ci în raport de

prevederile art. 299 alin. (3) din același cod, calea de atac este recursul,

iar competența de soluționare revine tribunalului în temeiul textului procesual

mai sus evocat.

Cauza a fost înregistrată pe rolul

Tribunalului Sibiu sub nr. 943/2005, iar prin decizia nr. 169 de la 7 aprilie

2005, această instanță, la rându-i, și-a declinat competența materială de

soluționare a căii de atac în favoarea Curții de Apel Alba Iulia, cu motivarea

că nu pot fi aplicate în speță, dispozițiile Legii nr. 195/2004, care nu erau

în vigoare la data pronunțării sentinței, și nici prevederile art. 282

1

în modificarea edictată de legiuitor, ulterior intrării în vigoare a Legii nr.

195/2004.

S-a apreciat că apelul nu poate fi

soluționat de tribunal, întrucât acesta are o competență specială în ceea ce

privește soluționarea apelului, anume, numai în materiile expres atribuite de

legiuitor în competența sa, potrivit art. 2 pct. 2 C. proc. civ.

Urmare conflictului negativ de

competență ivit, Înalta Curte de Casație și Justiție, pe calea regulatorului de

competență va stabili în favoarea Tribunalului Sibiu competența soluționării

apelului pentru considerentele ce succed.

Este de observat că Judecătoria

Sibiu a fost investită de reclamant la data de 18 iunie 2003 cu soluționarea

unei acțiuni prin care s-a solicitat, conform precizării cererii introductive

de instanță, constatarea nulității absolute a două contracte de vânzare

cumpărare și repunerea părților în situația anterioară cu efectuarea

cuvenitelor rectificări în Cartea Funciară, acțiune cu caracter real, ce tinde

la dobândirea dreptului de proprietate asupra imobilului situat în Sibiu,

înscris în C.F. nr. 12277 nr.top 286/1/III, 287/1/III.

Scopului urmărit de reclamant, prin

cererea de chemare în judecată este readucerea bunului în patrimoniul

reclamantei, apropierea acestuia așa încât acțiunea poate fi valorificată sub

criteriul valoric al celor două contracte de vânzare cumpărare, prin raportare

la valoarea acestora, de 10.437.973 lei (contract de vânzare-cumpărare nr.

4799/1998) și 100.000.000 lei (contract de vânzare-cumpărare subsecvent cu nr.

496/2002), în sumă totală de 110.437.973 lei.

Calea de atac se naște în raport de

data pronunțării hotărârii atacate și de obiectul acțiunii, așa încât este de

precizat că la data de 29 ianuarie 2004, când s-a pronunțat sentința nr. 614

art. 282

1

C. proc. civ. avea următoarea reglementare „nu sunt supuse

apelului hotărârile judecătorești date în primă instanță în cererile introduse

pe cale principală privind pensii de întreținere, obligații de plată a unei

sume de bani sau de predare a unui bun mobil, în valoare de până la 200

milioane lei inclusiv, acțiunile posesorii, cele referitoare la înregistrările

în registrele de stare civilă, luarea măsurilor asiguratorii, precum și în alte

cazuri prevăzute de lege”.

Din

redactarea art. 282

1

rezultă că legiuitorul a enumerat și evidențiat

expres cazurile care nu sunt susceptibile de apel.

Raportat la

obiectul acțiunii, constatarea nulității absolute a contractelor de vânzare

cumpărare și repunerea părților în situația anterioară, cauza dedusă judecății

nu se regăsește în cuprinsul cererilor descrise în art. 282

1

C.

proc. civ. în reglementarea anterioară intrării în vigoare a Legii nr.

195/2004.

Prin actul

normativ menționat legiuitorul a extins sfera cererilor care nu sunt

susceptibile de apel cu „litigii al căror obiect are o valoare de până la 1

miliard lei inclusiv.”

La data de 29

ianuarie 2004, când a fost pronunțată sentința nr. 614 a Judecătoriei Sibiu, nu

erau în vigoare dispozițiile art. 282

1

astfel cum au fost

modificate, urmare Legii nr. 195/2004, așa încât Curtea de Apel Alba Iulia nu

trebuia să se raporteze la conținutul art. 282

1

în forma

reglementată urmare a Legii nr. 195/2004.

Ca atare,

sentința este supusă apelului care va fi soluționat de tribunal, potrivit

prevederilor art. 2 pct. 2 C. proc. civ., în vigoare la data pronunțării

sentinței Judecătoriei Sibiu, întrucât acestuia îi revine în competență

apelurile declarate împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorii în primă

instanță.

Potrivit

textului procedural evocat tribunalul judecă, ca instanță de apel, apelurile

declarate împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorii în primă instanță.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Stabilește în favoarea Tribunalului Sibiu competența

soluționării apelului declarat de reclamantul Consistoriul Superior al

Bisericii Evanghelice CA din România împotriva sentinței civile nr. 614 din 29

ianuarie 2004 a Judecătoriei Sibiu.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 6 octombrie

2005.