ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3426/2003
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3426/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin încheierea din 30 iulie 2003,
pronunțată de Curtea de Apel Suceava în dosarul nr. 3900/2003, a fost respinsă,
ca nefondată, cererea privind liberarea provizorie pe cauțiune formulată de
inculpatul B.M., arestat preventiv în dosarul penal nr. 3651/2003 al Curții de
Apel Suceava.
A reținut instanța că inculpatul
B.M. a fost trimis în judecată pentru infracțiunile de mărturie mincinoasă,
prevăzută de art. 260 alin. (1) C. pen. și complicitate la dare de mită,
prevăzută de art. 26, raportat la art. 255 C. pen., cu referire la art. 1, 6, 7
din Legea nr. 78/2000.
La data de 14 iulie 2003, inculpatul
a solicitat liberarea provizorie pe cauțiune, apreciind că sunt îndeplinite
condițiile prevăzute de art. 160
4
C. proc. pen.
A concluzionat instanța că în cauză
nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 160
2
alin. (2) C.
proc. pen., prin care se stabilește că liberarea provizorie pe cauțiune nu se
acordă dacă există date că inculpatul va încerca să zădărnicească aflarea
adevărului prin influențarea unor martori sau experți, alterarea sau distrugerea
mijloacelor de probă sau prin alte asemenea fapte.
Conduita procesuală a inculpatului
pe tot parcursul urmăririi penale și ulterior în fața instanței, conexiunea
faptelor sale cu faptele inculpaților S.M. și V.V., confirmă neîndeplinirea
condiției prevăzute de art. 160
2
alin. (2) C. proc. pen.
Împotriva acestei încheieri,
inculpatul B.M. a declarat recurs, criticând-o pentru netemeinicie, în sensul
că greșit s-a apreciat că inculpatul va încerca să zădărnicească aflarea
adevărului.
Recursul declarat de inculpat nu
este fondat.
Concluziile la care a ajuns instanța
de fond privitoare la poziția procesuală a inculpatului în faza de urmărire
penală și judecată și legăturile dintre faptele reținute până la acest moment
în sarcina sa în actul de sesizare al instanței, și faptele coinculpaților S.M.
și V.V., sunt corecte și justifică soluția pronunțată.
Chiar și natura infracțiunii de
mărturie mincinoasă pentru care a fost trimis în judecată și în legătură cu
care există indicii temeinice sub aspectul săvârșirii ei, justifică temerea că
va încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unor martori.
Constatând că nu sunt îndeplinite
condițiile prevăzute de art. 160
4
alin. (3) C. proc. pen., privind
acordarea liberării provizorii pe cauțiune, în conformitate cu art. 385
15
pct. 1 lit. b) C. proc. pen., urmează a respinge ca nefondat recursul declarat
de inculpat.
Recurentul va fi obligat la plata
cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul
declarat de inculpatul B.M. împotriva încheierii nr. 14 din 30 iulie 2003,
pronunțată în dosarul nr. 3900/2003 al Curții de Apel Suceava.
Obligă recurentul inculpat la plata
sumei de 500.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Pronunțată în ședință publică, azi 6
august 2003.