ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5642/2005

Asupra conflictului negativ

de competență;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin plângerea înregistrată

la Tribunalul Militar Teritorial, petentul P.N.V. a contestat soluția dată de

procuror prin rezoluția din 18 mai 2005, față de inspectorii șefi principali D.D.

și B.N.

Tribunalul Militar

Teritorial București, prin sentința nr. 97 din 23 iunie 2005, a declinat

competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, cu

motivarea că personalul militar din cadrul A.N.P. a fost demilitarizat astfel

că, instanțele militare nu mai pot judeca infracțiuni săvârșite de aceste

persoane, prevederile art. 40 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., nefiind

incidente în cauză.

Tribunalul București, secția

I penală, prin sentința nr. 984/ F din 5 august 2005, a declinat competența de

soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Militar Teritorial București,

invocând dispozițiile art. 278

1

alin. (1) C. proc. pen., în sensul

că plângerea făcută împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale se

adresează și este soluționată de instanța căreia i-ar reveni competența să

judece cauza în primă instanță. S-a mai arătat că petentul reclamă fapte care

au avut loc în perioada în care persoanele cercetate aveau calitatea de

militari (ofițeri la penitenciar), astfel că, potrivit art. 40 alin. (1) lit.

a) C. proc. pen., competența de a soluționa în fond infracțiunile pentru care

petentul se plânge, aparține Tribunalului Militar Teritorial.

Din examinarea actelor

dosarului, se constată că Tribunalul București este competent să soluționeze

cauza.

După intrarea în vigoare a

Legii nr. 293/2004, privind Statutul funcționarilor publici din A.N.P.,

potrivit căreia personalul militar din cadrul acestor unități nu mai are

calitatea de militar ci aceea de funcționat public civil, infracțiunile

săvârșite de aceste persoane înainte de intrarea în vigoare a legii menționate

sunt de competența instanțelor civile.

Ca atare, cauzele în curs de

urmărire penală sau de judecată trebuie preluate, începând cu data menționată,

de organele de urmărire penală și de instanțele civile competente potrivit

legii.

Soluția se impune, în lipsa

unor dispoziții tranzitorii speciale în legea nouă, ținând seama că în

condițiile concursului între legea de procedură penală având caracter de lege

generală, care este C. proc. pen., și Legea nr. 293/2004, care este, în

materie, o lege specială, cea din urmă are prioritate și este, totodată, de

strictă interpretare și de imediată aplicare, ceea ce exclude incidența

prevederilor art. 40 C. proc. pen.

Dacă s-ar menține în sfera

de competență a instanțelor militare unele infracțiuni comise de personalul

militar, după intrarea în vigoare, la 30 septembrie 2004, a Legii nr. 293/2004,

s-ar denatura principiul legii active, precum și rațiunea reglementărilor

juridice ce urmăresc alinierea legislației naționale la cea din comunitatea

europeană.

În consecință, se va stabili

că Tribunalul București este competent a soluționa prezenta cauză, urmând a i

se trimite dosarul, în acest sens.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de

soluționare a cauzei privind pe condamnatul P.N.V., în favoarea Tribunalului

București.

Trimite dosarul acestei

instanțe.

Onorariul în sumă de 100 lei

pentru apărarea din oficiu, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 6 octombrie 2005.