ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6058/2010

Asupra cauzei de față,

constată următoarele:

Prin decizia nr. 50 R din 21 ianuarie 2010 Curtea de Apel

Târgu Mureș, secția civilă, de muncă și asigurări

sociale, pentru minori și familie a respins cererea de revizuire

formulată de revizuientul K.C., împotriva deciziei civile nr. 1562 din 13

octombrie 2009, pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș.

Pentru a pronunța această

decizie, instanța a reținut că prin sentința civilă nr.

533 din 18 martie 2009, Tribunalul Harghita a respins acțiunea

formulată de reclamantul K.C. în contradictoriu cu Casa

Județeană de Pensii Harghita.

Prin decizia civilă nr. 1562

din 13 octombrie 2009, Curtea de Apel Târgu Mureș a constatat nulitatea

recursului declarat de reclamant împotriva acestei sentințe.

Pentru a pronunța această

decizie, Curtea a reținut că memoriul de recurs nu cuprinde niciunul

din motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 pct. 1 – 9 C. proc.

civ., apreciind că nu sunt aplicabile nici prevederile art. 306 alin. (3) C.

proc. civ.

Instanța de recurs a mai

reținut că nu există motive de ordine publică pe care

să le poată invoca din oficiu și a făcut aplicarea art. 303

alin. (1) coroborat cu art. 306 alin. (1) C. proc. civ., constatând nulitatea

recursului.

Împotriva acestei decizii, a

formulat cerere de revizuire reclamantul.

În motivarea cererii, revizuientul a

arătat, în esență, că se impune a i se acorda o pensie de

invaliditate de gradul III.

S-a mai susținut că din

carnetul de muncă rezultă îndeplinirea altor stagii de cotizare decât

cele reținute de pârâtă, stagii care trebuie a fi reținute la

stabilirea cuantumului pensiei sale. Astfel, revizuientul a arătat că

a satisfăcut stagiul minim de cotizare în sistemul de pensii de 15 ani.

Prin cererea de revizuire, s-a

solicitat pronunțarea unei hotărâri judecătorești prin care

să se dispună trecerea din dreptul la pensie de invaliditate de gr.

II în pensie pentru limită de vârstă la 50 de ani, conform art. 41 alin.

(1), (2), (3) din Legea nr. 19/2000.

Instanța a reținut în

conformitate cu art. 322 C. proc. civ., că pot constitui obiect al

revizuirii hotărârile rămase definitive în instanța de apel sau

prin neapelare și hotărârile pronunțate de instanțele de

recurs prin care se evocă fondul cauzei. Or, în această din urmă

categorie intră hotărârile prin care instanțele de recurs

rejudecă fondul după casare. Nu au acest caracter și nu pot fi

atacate pe calea extraordinară de atac a revizuirii, hotărârile prin

care s-a respins recursul, cele prin care s-a dispus casarea cu trimitere ori

prin care s-a constatat nulitatea căii de atac. În plus, revizuirea fiind

o cale de atac extraordinară este posibilă doar în situațiile

expres determinate de art. 322 C. proc. civ., iar revizuientul nu a indicat

niciunul din aceste motive.

Împotriva acestei decizii,

reclamantul a formulat contestație în anulare, care a fost

înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și

Justiție la data de 9 aprilie 2010.

În motivarea contestației în

anulare, sunt reluate criticile invocate prin cererea de revizuire. Reclamantul

a aratat că a satisfăcut stagiul minim de cotizare în sistemul de

pensii de 15 ani și solicită instanței ca prin hotărârea ce

se va pronunța să se dispună trecerea din dreptul la pensie de

invaliditate de gr. II, în pensie pentru limită de vârstă la 50 de

ani, conform art. 41 alin. (1), (2), (3) din Legea nr. 19/2000.

La termenul de azi, Înalta Curte a

invocat excepția necompetenței în soluționarea contestației

în anulare în raport de dispozițiile art. 319 alin. (1) C. proc. civ.,

reținând cauza spre soluționare pe acest aspect.

Față de excepția

invocată din oficiu, Înalta Curte apreciază că este

întemeiată și o va admite ca atare, pentru următoarele considerente:

Potrivit dispozițiilor art. 319

alin. (1) C. proc. civ. „Contestația se introduce la instanța a

cărei hotărâre se atacă”.

În speță, se constată

că reclamantul a introdus contestația în anulare împotriva deciziei civile

nr. 50 R din 21 ianuarie 2010 a Curții de Apel Târgu Mureș, secția

civilă de muncă și asigurări sociale.

În consecință, în

aplicarea dispozițiilor art. 158 alin. (3) rap. la art. 159 pct. 2, cu

observarea dispozițiilor art. 319 alin. (1) C. proc. civ., se va declina

competența de soluționare a contestației în anulare în favoarea

Curții de Apel Târgu-Mureș.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Declină în favoarea Curții

de Apel Târgu Mureș competența de soluționare a contestației

în anulare formulată de K.C. împotriva deciziei civile nr. 50/R din 21

ianuarie 2010 a Curții de Apel Târgu-Mureș, secția civilă,

de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie.

Irevocabilă.

Pronunțată în

ședință publică, astăzi, 12 noiembrie 2010.