ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 24.06.2010

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3376/2010

HOTĂRÂRE
24.06.2010
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3376/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)

Asupra conflictului negativ de competență de

față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin cererea adresată Curții de Apel

Galați, secția contencios administrativ și fiscal, și înregistrată sub nr. 1197/44/2007,

reclamanta SC C.P. SA Brăila a solicitat, în contradictoriu cu Administrația

Națională Apele Române și Direcția Apelor Buzău-Ialomița, anularea obligațiilor

impuse prin punctul 8 al autorizațiilor de gospodărire a apelor nr. 68 și 69

emise la 16 iunie 2007 de Direcția Apelor Buzău Ialomița, ca urmare a

dispoziției Administrației Naționale „Apele Române”.

Curtea de Apel Galați a anulat

acțiunea ca netimbrată prin sentința civilă nr. 97 din 04 septembrie 2007, împotriva

acestei sentințe s-a declarat recurs și prin decizia nr. 898 din 05 martie 2008

Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul, a casat sentința atacată și

a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe, reținând că alcătuirea

completului de judecată s-a făcut contrar dispozițiilor legale aplicabile la

data pronunțării hotărârii.

Reclamanta a mai înregistrat o acțiune

pe rolul Curții de Apel Galați, sub nr. 1271/44/2007, prin care a solicitat

anularea obligațiilor impuse prin art. 8 al acelorași autorizații emise de

pârâte obligatorii pentru anul 2007, iar la termenul de judecată din 26 iunie 2008,

instanța constatând îndeplinite condițiile art. 164 C. proc. civ., a dispus

conexarea acestui dosar la cauza ce formează obiectul dosarului aflat în fond

după casare, nr. 532/44/2008.

Prin sentința civilă nr. 202 din 13 octombrie

2009, Curtea de Apel Galați a declinat competența de soluționare a cauzei în

favoarea Tribunalului Brăila, secția contencios administrativ și fiscal,

reținând că în cauză sunt incidente prevederile art. 10 alin. (1) din Legea

554/2004, coroborate cu prevederile art. 2 lit. d) C. proc. civ., având în

vedere că actele administrative atacate au fost emise de Direcția Apelor Buzău

– Ialomița și potrivit textului de lege sus menționat, litigiile privind actele

administrative emise sau încheiate de autoritățile locale și județene se

soluționează de tribunalele administrativ fiscale.

Învestit cu soluționarea cauzei,

prin sentința civilă nr. 99/FCA din 21 ianuarie 2010, Tribunalul Brăila, secția

comercială și contencios administrativ, a declinat competența soluționării

cauzei în favoarea Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și

fiscal.

Pentru a se pronunța astfel, tribunalul

a reținut că emitenta actului administrativ atacat, Direcția Apelor Buzău –

Ialomița, nu este o autoritate publică locală sau județeană, ci o instituție

care aparține autorităților publice centrale, în raport de faptul că aceasta

desfășoară activitate și emite acte juridice pe o întreagă regiune, depășind

astfel limitele teritoriale ale unui județ. Apreciază că în cauză sunt

aplicabile dispozițiile art. 3 alin. (1) C. proc. civ.

Tribunalul a avut în vedere și

faptul că pricina a trecut și prin faza controlului judecătoresc al Înaltei

Curți de Casație și Justiție și prin decizia 898/2008 s-a admis recursul, fiind

casată sentința pronunțată anterior de Curtea de Apel Galați și trimisă cauza

spre rejudecare aceleiași instanțe, fără a se face aprecieri asupra competenței

materiale.

Totodată, a constatat existența unui

conflict negativ de competență și a sesizat instanța competentă să soluționeze

conflictul intervenit în soluționarea litigiului dedus judecății.

Înalta Curte, constatând îndeplinite

condițiile prevăzute de art. 20 alin. (1), art. 21 și art. 22 C. proc. civ., va

soluționa conflictul negativ ivit între Curtea de Apel Galați și Tribunalul

Brăila, în sensul că va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea

Tribunalului Brăila, secția contencios administrativ și fiscal, pentru

următoarele considerente:

Analizând actele dosarului, Înalta Curte a constatat că

obiectul cererii de chemare în judecată îl reprezintă anularea obligațiilor

impuse prin punctul 8 al autorizațiilor de gospodărire a apelor nr. 68 și 69

emise la 16 iunie 2007 de Direcția Apelor Buzău Ialomița, ca urmare a

dispoziției Administrației Naționale „Apele Române”.

Potrivit art. 10 alin. (1) din Legea

nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare:

Litigiile privind actele

administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene,

precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale,

precum și accesorii ale acestora de până la 500.000 de lei se soluționează în

fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele

administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și

cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și

accesorii ale acestora mai mari de 500.000 de lei se soluționează în fond de

secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin

lege organică specială nu se prevede altfel”.

Din textul menționat, rezultă că au

fost stabilite două criterii pentru determinarea competenței materiale a

instanțelor de contencios administrativ:

a) criteriul poziționării

emitentului actului în sistemul autorităților publice;

b) criteriul valoric în

cauzele fiscale (500.000 lei – valoarea impozitului, taxei,contribuției

datoriei vamale care face obiectul actului administrativ contestat).

În conformitate cu dispozițiile art.

10 alin. (1) teza I din Legea nr. 554/2004 litigiile privind actele

administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene

se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale.

În speță, având în vedere că autorizațiile

contestate au fost emise de către Direcția Apelor Buzău din județul Ialomița,

potrivit textului de lege sus menționat și în raport de jurisprudența în

materie, competența de soluționare a cauzei aparține Tribunalului Brăila.

În consecință, în raport de considerentele

arătate, în temeiul art. 22 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili

competența în favoarea Tribunalului

Brăila, s

ecția contencios administrativ și fiscal.

P

Stabilește competența de soluționare

a cauzei privind pe reclamanta SC C.P. SA Brăila și pârâtele Administrația

Națională Apele Române și Direcția Apelor Buzău-Ialomița în favoarea

Tribunalului Brăila, secția contencios administrativ și fiscal.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică,

astăzi 24 iunie 2010.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2008-04-08
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1490/2008
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la 6 septembrie 2006 reclamanta S C C.P. SA Brăila a chemat în judecată A.N.A.R. și D.A. Buzău din județul Ialomița, solicitând
ÎCCJ 2017-09-25
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2621/2017
cția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Galați, secția contencios adminstrativ și fiscal, reținând că acț
ÎCCJ 2008-03-05
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 898/2008
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la 21 august 2007, reclamanta SC C.P.B. SA a solicitat anularea obligațiilor impuse prin pct. 8 al autorizațiilor de gospodărir
ÎCCJ 2010-10-12
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3238/2010
de reglementare din punct de vedere al gospodăririi apelor, emise pe categorii de folosință. Apelanta a mai arătat că instanța a omis faptul că programul de monitorizare clienți potrivit căruia SC B. SA este încadrată în grupa I de risc est
ÎCCJ 2010-03-05
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1270/2010
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, la data de 20 mai 2009, reclamant
Sursă