ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5382/2010

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 3683 din data de 4 noiembrie 2009, Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea formulată de reclamanta S.M. în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Justiției și l-a obligat pe acesta să examineze cererea reclamantei în maxim 60 de zile de la rămânerea irevocabilă a prezentei hotărâri. Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că reclamanta este cetățean al Republicii Moldova care și-a exprimat intenția de a redobândi cetățenia română în temeiul art. 10 1 din Legea nr. 21/1991 a cetățeniei române, sens în care în luna octombrie a anului 2002 a depus cererea și actele necesare la Secția Consulară a Ambasadei României la Chișinău, cerere înregistrată pe rolul Secretariatului Comisiei pentru cetățenie din cadrul pârâtului Ministerul Justiției sub nr. 7183/2003.

Evocând dispozițiile Legii nr. 21/1991, ale art. 10 din Legea nr. 396/2002 pentru ratificarea Convenției europene asupra cetățeniei, adoptată la Strasbourg la 6 noiembrie 1997 și ale Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, Curtea a apreciat că durata de aproape șase ani de la depunerea dosarului nu poate constitui în nici un caz un termen rezonabil în sensul Convenției, iar din punct de vedere al Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu care Legea nr. 21/1991 se completează în mod corespunzător, prin nesoluționarea cererii reclamantei de redobândire a cetățeniei române într-un termen rezonabil, aceasta a fost vătămată în drepturile sale legate de aplicarea dispozițiilor legale privind redobândirea cetățeniei.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești, solicitând modificarea ei în sensul respingerii acțiunii reclamantei, pentru motive încadrate în prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. În motivarea căii de atac, recurentul a susținut că în mod eronat a procedat instanța de fond la soluționarea cauzei, în lipsa părților și fără a se fi cerut judecata în lipsă, și că, din motive obiective, dispoziția instanței de fond privind examinarea cererii reclamantei în termen de 60 de zile este imposibil de pus în executare. A mai arătat recurentul că din Adresa nr. 5480 din 4 mai 2010 emisă de către Autoritatea Națională pentru Cetățenie rezultă că cererea de redobândire a cetățeniei române nr. 7183/RD/2003 a reclamantei S.M.

a fost aprobată prin Ordinul Ministrului Justiției și Libertăților Cetățenești nr. 646/C din 02 martie 2010. Examinând cauza prin prisma motivelor invocate în recurs și a prevederilor art. 304 1 C. proc. civ., față de probatoriul administrat, Înalta Curte constată că recursul este fondat. Dispozițiile Legii nr. 21/1991, în forma incidentă în speță, prevedeau că “a probarea cererilor de acordare ori de redobândire a cetățeniei române se face prin ordin al ministrului justiției, care apreciază, în acest sens, asupra propunerilor Comisiei pentru cetățenie”(art. 11 din Lege). Comisia pentru cetățenie, denumită în continuare Comisia, entitate fără personalitate juridică din cadrul Ministerului Justiției, verifică îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege (art. 13) Comisia va întocmi un raport în care va menționa întrunirea condițiilor legale pentru acordarea sau, după caz, redobândirea cetățeniei.

Raportul însoțit de cererea de acordare ori de redobândire a cetățeniei va fi înaintat ministrului justiției (art. 17). Ministrul justiției, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de prezenta lege, emite în termen de 30 de zile calendaristice ordinul de redobândire a cetățeniei române (art. 18). Potrivit înscrisurilor depuse în recurs, prin Ordinul Ministrului Justiției și Libertăților Cetățenești nr. 646/C din 02 martie 2010 a fost aprobată redobândirea cetățeniei române de către S.M. (Anexa 1, poziția 202). Față de cele arătate mai sus, Înalta Curte apreciază că dispoziția instanței de fond privind obligarea pârâtului Ministrului Justiției și Libertăților Cetățenești la examinarea cererii reclamantei a rămas fără obiect, sub acest aspect recursul fiind fondat.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 304¹ și art. 312 alin. (2) C. proc. civ. raportat la art. 20 alin (3) din Legea 554/2004, Înalta Curte urmează a admite recursul formulat de către recurentul-pârât, modificând sentința recurată în sensul respingerii acțiunii reclamantei ca rămasă fără obiect, fără a mai intra în analiza celorlalte motive invocate de către recurent.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul formulat de Ministerul Afacerilor Externe împotriva sentinței civile nr. 3683 din data de 4 noiembrie 2009 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Modifică sentința recurată în sensul că respinge acțiunea ca rămasă fără obiect. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 3 decembrie 2010.