ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 807/2011

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor dosarului, constată că reclamanta SC A.P.T. I. SRL în contradictoriu cu pârâții S.P. și S.L., a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 111.730,78 lei, reprezentând contravaloare factură fiscală nr. 2790085 din 09 octombrie 2006, emisă în baza contractului de execuție lucrări nr. AR 09/36 din data de 10 iunie 2006; obligarea pârâților la plata sumei de 20.445,98 lei, cu titlu de penalități calculate conform contractului, cu actualizarea acestora de către executorul judecătoresc până la data plății efective. Tribunalul București, secția a VI-a comercială, prin sentința nr. 5176 din 31 martie 2009 a admis acțiunea reclamantei SC A.P.T.

I. SRL. A obligat pârâții la plata sumei de 111.730,78 lei conform facturii fiscale nr. 2760085 din 09 octombrie 2006 precum și la plata sumei de 20.445,98 lei cu titlu de penalități de întârziere. A obligat pârâții la plata sumei de 5772 lei cu titlu de cheltuieli de judecată către reclamantă. A respins cererea reconvențională formulată de pârâții în contradictoriu cu reclamanta. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că reclamanta pretinde obligarea celor doi pârâți la plata sumei de 111.730,78 lei în baza facturii fiscale nr. 2790085 din 09 octombrie 2006 emisă în temeiul contractului de execuție lucrări nr. AR09/36 din 10 iunie 2006 și la plata sumei de 20.445,98 lei cu titlu de penalități de întârziere.

Obiectul contractului l-a constituit execuția unor minipiloți, lucrări finalizate în baza procesului-verbal de recepție din 03 octombrie 2006, care a constituit actul ce a impus emiterea facturii fiscale nr. 2790085 din 09 octombrie 2006 pentru suma pretinsă cu titlu de preț (fila 18). Calitatea și starea minipiloților după recepția efectuată a fost atestată prin actul Inspectoratului de Stat în Construcții din 29 noiembrie 2006. Și raportul de expertiză tehnică confirmă îndeplinirea la termen și calitativă a obligațiilor contractuale asumate de reclamantă. Drept consecință sub acest aspect, cererea a fost admisă, iar pârâții au fost obligați la plata prețului corespunzător, cât timp nu s-a probat existența nici unei cauze de exonerare a răspunderii contractuale.

Cu privire la penalitățile de întârziere, potrivit clauzei 4.3 din contract, acestea sunt la nivelul de 0,15% pe zi de întârziere asupra sumei restante, iar calculul reclamantei nu a fost contestat de pârâți, scadența fiind la 13 noiembrie 2006. Împotriva acestei hotărâri, pârâții S.P. și S.L. au declarat apel. Curtea de Apel București, secția a VI-a comercială, prin decizia comercială nr. 194 din 14 aprilie 2010 a a dmis apelul pârâților S.P. și S.L., și în consecință a schimbat în parte sentința apelată, în sensul că a respins acțiunea ca neîntemeiată, fiind menținute celelalte dispoziții ale sentinței. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de apel a reținut următoarele: În ce privește inadmisibilitatea acțiunii introductive, această critică nu a fost reținută, procedura de convocare la conciliere a fost desfășurată în temeiul art. 720 1 C. proc.

civ. Pârâții apelanți au fost prezenți la conciliere, putând lua cunoștință de pretențiile formulate împotriva acestora și de temeiul invocat, astfel încât scopul urmărit de legiuitor, în sensul a se încerca stingerea amiabilă a litigiului, a fost atins. Procesul-verbal al procedurii concilierii nu a fost semnat de către apelanți, acestora fiindu-le însă comunicat de reclamantă. Pârâții apelanți și reclamanta intimată au încheiat un contract de execuție lucrări nr. AR09/36 din 10 iunie 2006, prin care s-a convenit executarea de către subantreprenorul SC A.P.T. I. SRL a 248 bucăți minipiloți cu diametrul de 178 mm pentru prețul de 47.543,20 Euro. Lucrările contractate erau necesare a se efectua la imobilul aflat în construcția pârâților apelanți (antreprenori generali) la adresa din str. sector 1 București, pentru a se împiedica dărâmarea taluzurilor laterale în timpul executării săpăturilor.

Procesul-verbal de recepție a lucrărilor a fost încheiat la 03 octombrie 2006, consemnându-se executarea unui număr mai mic de minipiloți decât cel contractat, respectiv 209. Beneficiarul lucrării (apelanții) au formulat obiecțiuni consemnate în cuprinsul acestuia, în sensul că nu au fost executați minipiloții specificați în contract și nu s-a respectat proiectul tehnic. Instanța de fond a dat o apreciere eronată materialului probator, reținând că atât prin raportul de expertiză efectuat, cât și prin procesul-verbal încheiat de Inspectoratul de Stat în Construcții, s-a atestat efectuarea de către intimata reclamantă a lucrărilor contractate, corespunzătoare calitativ și cantitativ, fapt ce justifică obligația corelativă a beneficiarilor de a plăti prețul.

Recursul declarat de către reclamantă împotriva acestei decizii a fost întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ. solicitându-se modificarea, în parte, a hotărârii recurate, în sensul admiterii pe fond a acțiunii reclamantei și obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de desfășurarea prezentului litigiu. Recurenta învederează că își întemeiază prezentul recurs pe dispozițiile art. 304 C. proc. civ., art. 969 C. proc. civ., art. 970 C. proc. civ., art. 973 C. civ., art. 977 și urm. C. civ., art. 13, art. 21 și art. 22 din Legea nr. 10/1995, art. 62 din Normele Metodologice de Aplicare a Legii nr. 50/1991. Recursul este nefondat, iar Înalta Curte îl va respinge pentru următoarele considerente: Criticile subsumate de către recurentă motivului prevăzut de art. 304 pct. 9 nu vizează niciuna dintre tezele avute în vedere de acest text legal.

Astfel, decizia atacată este motivată în drept, dispozițiile legale aplicate fiind cele care au incidentă în pricină. Instanța de apel nu a făcut decât să verifice respectarea obligațiilor contractuale și să dea eficiență contractului dintre părți și dispozițiilor art. 969 C. civ. Astfel, s-a reținut corect de către instanța de apel că prin raportul de expertiză tehnică, s-a concluzionat (fila 109 dosar fond) că lucrările executate de reclamantă nu au fost conforme nici cu proiectul și nici cu contractul, în ceea ce privește distanța interax, numărul minipiloților, cota de fundare, dulapii și injecția cu suspensia de ciment a minipiloților. Astfel, s-a stabilit că distanța interax a minipiloților nu este conformă cu proiectul tehnic inițial care prevedea 248 minipiloți, cu interaxul de 50 cm, în realitate fiind executați un număr de 209 minipiloți, cu interaxul mediu de 70 cm.

Reclamanta intimată nu se poate prevala de „dispoziția de șantier” semnată de aceasta și de societatea de proiectare (prin care se aduceau modificări asupra distanței interax a minipiloților de la 50 la 70 cm și asupra injectării acestora parțiale cu suspensie de ciment), acest înscris neputând fi avut în vedere în sensul modificării clauzelor convenite de părți și neavând caracter obligatoriu, conform art. 969 C. civ., din moment ce acest act este datat 09 iunie 2006, fiind deci anterior contractului semnat de părți, la 10 iunie 2006 și pe de altă parte, constatându-se că nu a fost însușit de pârâții apelanți, în calitatea de beneficiari ai lucrării. În procesul-verbal de control încheiat de Inspectoratul de Stat în Construcții - I.C.M.B.

nr. 8251 din 29 noiembrie 2006, ca urmare a accidentului tehnic produs în data de 18 noiembrie 2006, prin prăbușirea unei porțiuni din calcanul imobilului situat la nr. 13, s-au reținut următoarele: În ce privește realizarea minipiloților de către societatea reclamantă, aceștia au fost executați în baza dispoziției de șantier, fără a fi în concordanță cu proiectul inițial care stabilea o altă distanță interax și o altă cotă finală a săpăturii, aplicându-se sancțiuni contravenționale atât societății reclamante (intimată) cât și proiectantului incintei de minipiloți. Având în vedere că prin contractul de execuție lucrări nr. AR09/36 din 10 iunie 2006, reclamanta și-a asumat o obligație de rezultat, în sensul executării unei lucrări cu caracteristici cantitative și calitative precizate chiar în cuprinsul acestui contract, obligație, care așa cum s-a demonstrat, nu a fost executată întocmai, fapt ce a justificat obiecțiunile convenit inițial, acțiunea este întemeiată.

Cât privește criticile subsumate de către recurentă motivului prevăzut de art. 304 pct. 8 C. proc. civ., se observă că recurenta își exprimă nemulțumirea față de interpretarea nu atât a actului juridic dedus judecății – respectiv a contractului intervenit între părți, cât, mai curând, a probelor administrate: înscrisuri și expertiză tehnică. Dar aceste critici nu se pot circumscrie acestui motiv, ele fiind în mod evident aspecte ce nu țin de nelegalitatea hotărârii, ci de netemeinicia acesteia – element necenzurabil în calea de atac a recursului. Pentru aceste considerente, conform art. 312 C. proc. civ. se va respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta SC A.P.T. I. SRL București împotriva deciziei comerciale nr. 194 din 14 aprilie 2010 a Curții de Apel București, secția a VI-a comercială.

PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII D E C I D E Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta SC A.P.T. I. SRL București împotriva deciziei comerciale nr. 194 din 14 aprilie 2010 a Curții de Apel București, secția a VI-a comercială. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 23 februarie 2011.