ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 779/2010

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Reclamanta A.Ș.C.A.D.O. din România a solicitat anularea răspunsului primit cu adresa nr. 4115 din 17 iunie 2008, de la pârâta A.N.P.C., în sensul de a-i fi recunoscut dreptul președintelui acesteia de a soluționa reclamațiile consumatorilor și de a aplica amenzi, precum și finanțarea activității acesteia de la bugetul de stat. În motivarea acțiunii, reclamanta a susținut că în îndeplinirea atribuțiilor pe care le are, în sensul protecției consumatorilor, s-a adresat autorității pârâte în scopul de a-i fi conferite prerogativele de a controla agenții economici, de a aplica amenzi și de a-i fi subvenționată activitatea de la bugetul de stat.

Răspunsul pârâtei nefiind pe măsura așteptărilor sale, reclamanta l-a contestat prin prezenta acțiune în contencios administrativ. Prin întâmpinare, autoritatea pârâtă a invocat excepțiile inadmisibilității, prematuri tații și a lipsei calității procesuale. Analiza excepției inadmisibilității acțiunii face inutilă atât analiza celorlalte excepții, cât mai ales a fondului pricinii. Curtea de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 150 din 9 iunie 2009, a respins acțiunea formulată de reclamantă, ca inadmisibilă. Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut că reclamanta nu a făcut dovada parcurgerii procedurii prealabile prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

Împotriva acestei sentințe considerată nelegală și netemeinică a declarat recurs reclamanta A.Ș.C.A.D.O. din România. Recurenta a susținut, în esență, că instanța de fond a respins cererea, ca inadmisibilă, neobservând că, la dosarul cauzei, reclamanta a depus dovada cu răspunsul nr. 15A/4876/ CA din 26 ianuarie 2009, de la G.R. Recursul este nefondat pentru considerentele ce vor fi expuse în cele ce urmează: Potrivit dispozițiilor art. 7 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 „înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim, printr-un act administrativ unilateral, trebuie să solicite autorității publice emitente, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea în tot sau în parte, a acestuia”.

Plângerea se poate adresa, în egală măsură, organului ierarhic superior, dacă acesta există. Parcurgerea procedurii administrative prealabile reprezintă o condiție obligatorie, a cărei neîndeplinire afectează însuși exercițiul dreptului la acțiune în contencios administrativ, sancțiunea neexercitării acesteia fiind aceea a respingerii acțiunii ca inadmisibilă. Procedura prealabilă consacră principiul revocabilității actelor administrative astfel că, în cazul în care emitentul actului constată ulterior că la emiterea actului au fost nerespectate dispozițiile legale, să poată dispune în tot sau în parte anularea actului emis. Introducerea de către reclamantă a contestației la S.G.G. și nu la organul emitent al răspunsului (respectiv A.N.P.C.) sau la organul ierarhic acesteia, nu substituie procedura prealabilă prevăzută de legea contenciosului administrativ.

Apreciind că petiția sa a fost nelegal respinsă de către S.G.G., reclamantul a formulat acțiune în instanță (dosar nr. 682/44/2009), având ca obiect „anulare act administrativ” respectiv adresa nr. 4115 din 17 iunie 2008 emisă de A.N.P.C. Față de cele de mai sus se constată că acțiunea reclamantei a fost formulată fără îndeplinirea procedurii prealabile, astfel că, recursul urmează să fie respins, ca nefondat, hotărârea instanței de fond fiind temeinică și legală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de A.Ș.C.A.D.O. din România împotriva sentinței civile nr. 150 din 9 iunie 2009 a Curții de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 12 februarie 2010.