ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6681/2004

Asupra recursului civil de față; Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele : Prin acțiunea introdusă pe rolul Tribunalului Covasna la 8 ianuarie 2002, reclamanții M.S.O. și M.C.D. au formulat o contestație împotriva Dispoziției nr. 38/2001 emisă de C.P.N.M. R.H. Vâlcele, județul Covasna. Acțiunea a fost formulată în contradictoriu cu instituția emitentă a dispoziției precum și cu Prefectura județului Covasna. În motivarea acțiunii reclamanții au arătat că au notificat centrului de patologie cererea de restituire în natură a imobilului situat în Vâlcele, jud. Covasna, imobil compus din casă de piatră cu 8 camere și terenul aferent în suprafață de 1228 mp, imobil naționalizat prin Decretul nr. 92/1950.

M.I. și O. (născută P.) și respectiv, L.P., mama O.P. au fost proprietarii imobilului care a fost naționalizat de la M.I. care nu era proprietar decât pe o cotă indiviză de ½. S-a mai arătat că naționalizarea s-a făcut cu nerespectarea Decretului nr. 90/1952 fiind făcută de la un singur coproprietar indiviz, coproprietarilor neputându-li-se aplica Decretul nr. 90/1952 deoarece M.O. și L.P. erau casnice iar M.I. era funcționar. A fost criticată dispoziția 38/2001 comunicată cu adresa nr. 563 din 14 noiembrie 2001 prin care li s-a respins cererea pe motivul că nu există fonduri pentru despăgubiri și prin care au fost îndrumați către Prefectură. S-a invocat încălcarea dispozițiilor art. 7, art. 9 și art. 20, art. 24 alin. (1) și (2) din lege.

S-a mai arătat că imobilul a fost lăsat să se degradeze, fiind parțial folosit ca depozit și două camere închiriate Asociației distroficilor musculari, fiind nereală motivarea în sensul că imobilul este destinat centrului de tratament recuperator pentru bolnavi internați. Tribunalul Covasna prin sentința civilă nr. 1311 din 29 octombrie 2002 a admis plângerea; a anulat dispoziția 38/2002 și a dispus restituirea în natură a imobilului cu nr. 2315 grădină de 832 mp și top 2316 casă de piatră cu 8 camere de 316 mp. S-a luat act că s-a renunțat la judecarea plângerii în contradictoriu cu Prefectura județului Covasna. S-a reținut în considerente, că imobilul a trecut ilegal în proprietatea statului, prin aplicarea abuzivă a Decretului nr. 92/1950 care nu se aplica antecesorilor reclamanților, deoarece erau exceptați, iar naționalizarea s-a făcut numai de la un singur coproprietar.

S-a mai arătat că în lipsa unui titlu valabil, împrejurarea că în imobil funcționează o unitate sanitară este fără relevanță în raport de dispozițiile art. 16 alin. (4) din Legea nr. 10/2001 și câtă vreme este vorba de o activitate viitoare. Curtea de Apel Brașov prin decizia civilă nr. 14/Ap din 24 februarie 2003 a respins cererea de repunere în termen și a respins ca tardiv apelul. Împotriva acestei hotărâri pârâta Direcția de sănătate publică a județului Covasna a formulat recurs considerând nelegală măsura respingerii cererii de repunere în termen. S-a invocat lipsa juristului din unitate, aflat în concediu, motiv obiectiv care justifica repunerea în termen. Au fost de asemenea invocate critici cu privire la situația de fapt.

Temeiul de drept invocat: art. 304 pct. 9 și 11 C. proc. civ. Recursul este neîntemeiat. Instanța de apel a respins în mod legal cererea de repunere în termenul de apel, făcând o corectă aplicare a art. 103 C. proc. civ. În cauză plecarea juristului instituției în concediu de odihnă nu este o împrejurare mai presus de voința instituției, cu atât mai mult cu cât este o împrejurare previzibilă care atrage responsabilități corespunzătoare sarcinilor profesionale, lăsarea unui înlocuitor, pregătirea lucrărilor pe intervalul de absență. Cât privește criticile întemeiate pe pct. 11 al art. 304 este de reținut că după apariția O.U.G. nr. 138/2000 care a abrogat această dispoziție din Codul de procedură civilă, un motiv de recurs întemeiat pe aprecierea eronată a probelor administrate nu mai este posibil.

Pentru considerentele arătate recursul se va respinge ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge recursul declarat de D.S.P. Covasna, în reprezentarea C.P.N.R.H. Vâlcele împotriva deciziei nr. 14/Ap din 24 februarie 2003 a Curții de Apel Brașov, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 30 noiembrie 2004.