ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1839/2012
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1839/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Ședința de la 29 martie 2012
Asupra conflictului
negativ de competență de față :
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea
înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj, la data de 11 februarie 2011,
reclamantul D.C.D., membru Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate în
Rezervă și în Retragere, filiala Craiova, în contradictoriu cu Casa de Pensii a
Ministerului Administrației și Internelor București, a solicitat instanței ca
prin sentința ce o va pronunța să dispună anularea deciziei de pensie
nr. 134752
, emisă de intimată la 27 decembrie 2010,
ca netemeinică și nelegală și să dispună menținerea drepturilor de pensie
militară de stat stabilită la data de 14 aprilie 2003, cu care a fost
pensionat, la plata diferențelor de bani dintre pensia stabilită anterior și pensia
militară, cu dobânda legală calculată, până la punerea în plată a primei
decizii de pensionare.
Tribunalul Dolj, secția
conflicte de muncă și asigurări sociale, prin sentința nr. 3915/2011 din 22
martie 2011 a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea
Tribunalului București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale,
reținând în esență, că potrivit art. 156 din Legea 19/2000, cererile îndreptate
împotriva C.N.P.A.S. sau împotriva caselor teritoriale de pensii se adresează
instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul reclamantul. Celelalte
cereri se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul
sau sediul pârâtul, iar în speță fiind vorba de o cerere îndreptată împotriva
Casei de Pensii a Ministerului Apărării Naționale, competența de soluționare a
cererii revine instanței de la sediul acesteia, respectiv Tribunalului
București.
Tribunalul București,
secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, prin sentința civilă
nr. 280 din 12 ianuarie 2012 a apreciat că litigiul nu este de competența sa
întrucât art. 154 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii
publice, act normativ în vigoare la data sesizării Tribunalului Dolj,
reglementează din punct de vedere teritorial competența de soluționare a
cererilor îndreptate împotriva C.N.P.P., a caselor
teritoriale de pensii sau împotriva caselor de pensii sectoriale
,
aceasta aparținând instanței în a cărei
rază
teritorială
se află domiciliul sau reședința reclamantului.
S-a apreciat că
pentru stabilirea competenței teritoriale legea de procedură în vigoare la
momentul sesizării instanței este legea nouă, nr. 263/2010, care a modificat
norma de competență reglementată prin art. 156 din Legea nr. 19/2000, lege care
de altfel a fost abrogată odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010,
constatând că instanța competentă în soluționarea litigiului este Tribunalul
Dolj în circumscripția căruia se află domiciliul reclamantului.
În consecință,
Tribunalul București a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea
Tribunalului Dolj și întrucât a constatat ivit conflictul negativ de competență
a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru regulator de
competență.
Înalta Curte
constatând existența unui conflict negativ de competență între cele două
instanțe, care se declară deopotrivă necompetente de a judeca aceeași pricină,
în temeiul art. 22 alin. (3) C. proc. civ., va pronunța regulatorul de
competență, stabilind în favoarea Tribunalului Dolj competența teritorială de
soluționare a cauzei, pentru următoarele considerente:
La data
de 11 februarie 2011 când reclamantul a sesizat instanța cu anularea deciziei
nr. 134752 din 27 decembrie 2010 privind recalcularea pensiilor militare ce a
fost emisă în baza Legii nr. 119/2010, erau în vigoare dispozițiile art. 154 din
Legea nr. 263/2010 care cuprinde dispoziții privitoare la competență.
Conform
art. 7 din Legea nr. 119/2010 sub incidența căreia a fost emisă decizia
atacată, stabilirea, plata, suspendarea, recalcularea, încetarea și contestarea
pensiilor recalculate urmează procedura prevăzută de Legea nr. 19/2000.
La data
de 1 ianuarie 2011 când a intrat în vigoare Legea nr. 263/2010 privind sistemul
unitar de pensii publice, a fost abrogată Legea nr. 19/2000, astfel că
dispozițiile art. 7 din Legea nr. 119/2010 nu pot ultraactiva.
În aceste
condiții, în raport de art. 725 alin. (1) C. proc. civ. potrivit căruia
dispozițiile legii noi de procedură se aplică din momentul intrării ei în
vigoare și proceselor în curs de judecată începute sub legea veche, devin
incidente dispozițiile legii noi, respectiv art. 154 din Legea nr. 263/2010.
Art. 154 alin. (1)
din Legea
nr. 263/2010
prevede că cererile
îndreptate împotriva C.N.P.P., a caselor teritoriale de pensii sau împotriva
caselor de pensii sectoriale se adresează instanței în a cărei rază teritorială
se află domiciliul ori sediul reclamantul, astfel că cererile în această
materie se soluționează de către instanța de la domiciliul reclamantului.
Având în vedere
aceste dispoziții și faptul că reclamantul are domiciliul în municipiul
Craiova, județul Dolj, competența de soluționare a cauzei revine Tribunalului
Dolj căreia i se va trimite dosarul pentru continuarea judecății.
PENTRU
ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE
LEGII
D
E C I D E
Stabilește competența de soluționare a
cauzei în favoarea Tribunalului Dolj.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 29 martie 2012.