CtEDO 11.04.2006 Auto

AFFAIRE MEHMET KILINÇ c. TURQUIE

RESPONDENT
TUR
HOTĂRÂRE
11.04.2006
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Violation de P1-1;Non-lieu à examiner séparément sous l'angle de l'art. 6-1;Dommage matériel - réparation pécuniaire;Préjudice moral - constat de violation suffisant
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2006
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro
Citează această cauză
AFFAIRE MEHMET KILINÇ c. TURQUIE (CtEDO, 2006)
HUDOC · oficial

SECȚIUNEA 2 CONCLUZIILE AVOCATULUI GENERAL MEHMET KILENç [1]c. TURCIA (Recuperarea nr. 2189/02) HOTĂRÂREA acestei versiuni a fost rectificată în conformitate cu art. 81 din Regulamentul Curții la 14 septembrie 2006. STRASBURG 11 aprilie 2006 DEFINF 11/07/2006 Această hotărâre va deveni definitivă în condițiile definite la art. 44 alin. (2) din Convenție. El poate fi supus unor modificări de formă. În la cazul Mehmet K c. Turcia, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a doua), care se află într-o cameră compusă din domnii J.-P. Costa președinte A.B. Baka Cabral Barreto Türmen Butkevych Jočienė, Popović, judecători și dl Dolle, graffière de secțiune, după ce a intenționat în camera Consiliului la 21 martie 2006, se retrage la hotărâre, adoptat la această dată procedura La originea cauzei se află o cerere (n 1599/02) îndreptată împotriva Republicii Turcia și al cărei resortisant al acestui stat, dl Mehmet K Dl Türkmen, avocat în Gaziantep. Guvernul turc ( La 18 martie 2004, Curtea (secțiunea a treia) a declarat cererea parțial inadmisibilă și a decis să comunice restul cererii guvernului. În conformitate cu art. 29 alineatul (3) din Convenție, Curtea a decis că va fi examinată în același timp admisibilitatea și fondul cauzei. noiembrie 2004 Curtea a modificat componența secțiunilor sale [art. 25 alineatul (1) din Regulamentul de procedură]. Prezenta cerere a fost atribuită celei de-a doua secțiuni reformulate [art. 52 alineatul (1) ], ÎN FAVOAREA CIRCONSTANCES DE LA (aproximativ 5 210 EUR (EUR)), această sumă a fost plătită reclamantului la data transferului de proprietate. La 8 februarie 1999, în dezacord cu privire la suma plătită, reclamantul a introdus o acțiune în creștere a dreptului de proprietate la Tribunalul de Mare Instanță din Nizip. Prin hotărârea din 30 decembrie 1999, Tribunalul a acordat parțial despăgubiri reclamantului și a condamnat administrația să îi plătească o despăgubire suplimentară de 8 557 500 000 TRL [aproximativ 15 510 EUR]. Prin hotărârea din 24 aprilie 2000, Curtea de Casație a confirmat hotărârea de primă instanță. 11. La 10 decembrie 2001, administrația a vărsat reclamantului suma de 8 557 500 000 TRL [aproximativ 7 085 EUR] în temeiul suplimentului dan. II. DREPTUL ȘI PRACTICA INTERNE PERTINENTE 12. Dreptul și practica internă relevantă sunt descrise în Hotărârile Akkuș c. Turcia (9 iulie 1997, Rec., 1997-IV, p. 1305-1306, § 13-16) și Akac. Turcia (23 septembrie 1998, Rec., 1998 VI, p. 2674 2676, § 17-25). 1, reclamantul se plânge de o pierdere de valoare a fondului suplimentar de expropriere ca urmare a plății întârziate a acestuia de către administrație. El indică lipsa de dobândă . Potrivit guvernului, reclamantul nu a epuizat căile de atac interne conform prevederilor articolului 35 din Convenție, din cauza faptului că nu a inițiat procedura de executare forțată. 15. Curtea reamintește jurisprudența sa potrivit căreia nu este oportun să se solicite unui individ, care a obținut o creanță împotriva instanței la termen a unei proceduri judiciare de obligație ulterioară de a iniția procedura de executare forțată pentru a obține satisfacția ( Metaxas c. Grecia, n 8415/02, § 19, 27 mai 2004, și Karahalios c. Grecia, nr 62503/00, § 23, 11 În decembrie 2003).În consecință, excepția impusă de guvern în această privință nu poate fi reținută. 16. Curtea apreciază, având în vedere criteriile care decurg din jurisprudența sa (a se vedea în special Akkuș , menționat anterior) și ținând cont de toate elementele aflate în posesia sa, că restul cererii trebuie să facă obiectul unei examinări pe fond. Aceasta constată într-adevăr că aceasta nu se confruntă cu niciun motiv de refuz. Pe fond 17. Curtea a tratat în repetate rânduri cauze care ridică probleme similare celor din cazul de față și a constatat încălcarea art. 1 din Protocolul nr. 1 (a se vedea Akkuș, citată anterior, p. 1317, punctul 31, și Aka, citată anterior, p. 2682.§ 50-51.18. Curtea a examinat prezenta cauză și consideră că Comisia constată că întârzierea legată de plata despăgubirii suplimentare acordate de instanțele interne este atribuită administrației expropriante, care i-a cauzat proprietarului un prejudiciu distinct care adaugă la exproprierea proprietății sale. Această întârziere determină Curtea să considere că reclamantul a trebuit să suporte o sarcină specială și exorbitantă care a rupt echilibrul corect care trebuie să se afle între cerințele de interes general și protejarea dreptului la respectarea bunurilor. 19. Prin urmare, a existat o încălcare a articolului 1 din Protocolul nr. II. PRIVIND VIOLAȚIA ALEGATĂ A ARTICOLULUI 6 ALINEATUL (1) DIN CONVENȚIA 20. Recurentul se plânge că durata procedurilor judiciare a încălcat prevederile articolului 6 alineatul (1) din Convenție. Cu privire la admisibilitate 21. Curtea consideră că acest motiv nu poate fi declarat în mod vădit nefondat, în sensul articolului 35 alineatul (3) din Convenție. 1, Curtea nu consideră că este necesar să se ia în considerare problema separat din perspectiva articolului 6 alineatul (1). III. PRIVIND LEGAREA ARTICOLULUI 41 DIN CONVENȚIE 23. În conformitate cu art. 41 din Convenție, În cazul în care Curtea declară că a avut loc o încălcare a Convenției sau a protocoalelor sale și dacă dreptul intern al Înaltei P ă r ț i contractante nu permite d ă ț ii t ă ț ii t ă ț ii t ă ț ii t ă ț ii t ă ț ii t ă ț ii t ă ț ii t ă ț ii t ă ț ii respective, Curtea acordă părții care, dacă este cazul, o satisfacție echitabilă. Reclamantul susține că trebuie să fie despăgubit pentru un prejudiciu material pe care îl are în valoare de 22 000 de dolari americani (USD). În plus, acesta solicită repararea unei daune morale pe care o ridică la 2 000 USD. 25. Guvernul contestă aceste pretenții. 26. având în vedere modul de calcul adoptat în Hotărârea Akkuș (precision, p. 1311, § 35-36 și 39) și având în vedere datele economice relevante, Curtea acordă reclamantului 8 750 EUR ca daune materiale. În ceea ce privește prejudiciul moral, Curtea consideră că, în circumstanțele din speță, constatarea încălcării constituie în sine o satisfacție echitabilă suficientă. Curtea consideră că este oportun să se bazeze rata dobânzii moratorii pe rata dobânzii a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene majorată cu trei puncte procentuale. PRIN CES MOTIVE, CURTEA, ÎN L 6 alin. (1) din Convenție A spus că prezenta hotărâre constituie prin sine o satisfacție echitabilă suficientă pentru prejudiciul moral A spus că statul pârât trebuie să plătească reclamantului, în termen de trei luni de la data la care hotărârea va deveni definitivă în conformitate cu art. 44 alin. (2) din Convenție, 8 750 EUR (opt mii șapte sute cincizeci EUR) pentru daune materiale, plus orice sumă care poate fi datorată cu titlu de taxe, taxe de timbru și taxe fiscale exigibile în momentul plății, care urmează să fie convertită în noi cărți turcești la rata aplicabilă la data regulamentului de la data expirării termenului menționat și până la data de plată, această sumă va crește de la o dobândă simplă la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene care se aplică în această perioadă, plus trei puncte procentuale resping cererea de satisfacție echitabilă pentru surplus. În limba franceză și apoi comunicat în scris la 11 aprilie 2006 în temeiul articolului 77 alineatul (2) și al articolului 3 din Regulamentul de procedură. Dolle J.-P. Costa Grefier Președinte [1] Rectificat la 14 septembrie 2006. Numele reclamantului a fost formulat după cum urmează:

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CtEDO 2006-11-14
0,96
AFFAIRE METİN TURAN c. TURQUIE
DEUXIÈME SECTION AFFAIRE METİN TURAN c. TURQUIE (Requête n o 20868/02) ARRÊT STRASBOURG 14 novembre 2006 DÉFINITIF 14/02/2007 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l’article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir des
CtEDO 2006-12-12
0,96
AFFAIRE ERTOGRUL KILIC c. TURQUIE
DEUXIÈME SECTION AFFAIRE ERTUĞRUL KILIÇ c. TURQUIE (Requête n o 38667/02) ARRÊT STRASBOURG 12 décembre 2006 DÉFINITIF 12/03/2007 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l’article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir d
CtEDO 2006-10-10
0,96
AFFAIRE MEHMET EMİN ACAR c. TURQUIE
DEUXIÈME SECTION AFFAIRE MEHMET EMİN ACAR c. TURQUIE (Requête n o 1901/02) ARRÊT STRASBOURG 10 octobre 2006 DÉFINITIF 10/01/2007 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l’article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir d
CtEDO 2006-10-03
0,96
AFFAIRE MEHMET KAPLAN c. TURQUIE
DEUXIÈME SECTION AFFAIRE MEHMET KAPLAN c. TURQUIE (Requête n o 6366/03) ARRÊT STRASBOURG 3 octobre 2006 DÉFINITIF 03/01/2007 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l’article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir des r
CtEDO 2006-02-21
0,96
AFFAIRE MEMIS c. TURQUIE
DEUXIÈME SECTION AFFAIRE MEMİŞ c. TURQUIE (Requête n o 42593/98) ARRÊT (Règlement amiable) La présente version a été rectifiée conformément à l’article 81 du règlement de la Cour le 30 mai 2006. STRASBOURG 21 février 2006 Cet arrêt est défi
Sursă