ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3430/2010

Asupra recursului penal de față ;

În baza lucrărilor din dosar, constată

următoarele :

Prin decizia penală nr. 408/R din 26

mai 2010 a Curții de Apel Galați s-a respins, ca inadmisibil, recursul declarat

de petiționara E.D.D.G. Austria împotriva sentinței penale nr. 108 din 12

martie 2010 a Tribunalului Galați.

Pentru a pronunța astfel, Curtea de

Apel Galați a reținut că prin sentința penală nr. 108 din 12 martie 2010 a

Tribunalului Galați, pronunțată în dosarul nr. 7970/121/2009, a fost respinsă

ca inadmisibilă plângerea formulată de petentă împotriva ordonanței

procurorului de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați, secția maritimă și

fluvială, pronunțată în dosarul nr. 12/P/MF/2008, menținută prin ordonanța nr. 757/II/2/2009

din 15 octombrie 2010.

Pentru a dispune astfel, instanța de fond a avut

în vedere că prin plângerea înregistrată pe rolul Tribunalului Galați la nr.7970

din 23 noiembrie 2009, petenta SC E.D.D.G. Austria a contestat ordonanța emisă

de primul procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Galați, în dosarul cu

nr.12/P/MF/2008, la data de 15 octombrie 2009.

În motivarea plângerii, petenta a

arătat că Parchetul în mod greșit a omis să nominalizeze doi experți consilieri

desemnați de părți în vederea efectuării unei expertize în dosarul penal cu nr.

12/P/MF/2008, unde se fac cercetări de către Parchet.

S-a mai arătat că prin refuzul

procurorului de a admite doi consilieri experți desemnați de parte, se aduc

prejudicii acesteia și în acest fel expertiza navală nu poate avea concluzii

științifice obiective.

Tribunalul a constatat că plângerea

formulată de petentă, prin reprezentanți, este inadmisibilă.

Din analiza art. 278 ind.1 C. proc.

pen. s-a constatat că pot fi atacate cu plângere la instanța de judecată

soluțiile date de procuror (rezoluții sau ordonanțe) prin care faza de

„urmărire penală” soluționează fondul sesizării.

Fondul sesizării soluționat de

procuror vizează rezoluții sau ordonanțe prin care s-a dispus netrimiterea în

judecată a unor persoane, soluții de clasare pe fond sau de încetare a

urmăririi penale.

Prin urmare actele procedurale

întocmite de procuror de la faza de sesizare și până la pronunțarea unei

rezoluții sau ordonanțe pe fondul sesizării nu pot fi atacate la instanță în

condițiile prevăzute de art. 278 ind.1 C. proc. pen.

În acest sens s-a pronunțat și

instanța supremă prin decizia în interesul legii cu nr. 57 din 24 septembrie 2007,

prin care s-a statuat cu caracter obligatoriu, că este inadmisibilă plângerea

formulată la instanță, împotriva măsurilor luate sau a actelor efectuate de

procuror ori în baza dispozițiilor acestuia, altele decât rezoluțiile sau ordonanțele

procurorului de netrimitere în judecată.

Petenta a invocat în prezenta

plângere aspecte care vizează activitatea probaționistă respectiv neadmiterea a

doi consilieri experți la efectuarea unei expertize navale, ori contestarea

unei ordonanțe de admitere sau respingere a unor probe este inadmisibilă așa

cum s-a statuat prin decizia cu nr. 57/2007 a instanței supreme.

Petenta SC E.D.D.G. Austria are

posibilitatea să solicite efectuarea unei noi expertize inclusiv în faza de

judecată dacă în cele din urmă cauza va fi deferită instanței prin

rechizitoriu.

Așa fiind instanța a respins ca

inadmisibilă plângerea formulată de petentă împotriva ordonanței procurorului

din 15 octombrie 2009, respectiv ordonanța cu nr. 757/II/2/2009.

Împotriva sentinței penale nr. 108

din 12 martie 2010 a Tribunalului Galați a formulat recurs petenta SC E.D.D.G.

Austria, prin apărător ales.

La primul termen de judecată

instanța, din oficiu, a invocat excepția inadmisibilității recursului.

Petenta a depus motive scrise de recurs

și a invocat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 275 – 278

și 278

1

C. proc. pen.

Analizând excepțiile invocate,

Curtea a apreciat că excepția ridicată din oficiu de instanță are prioritate,

fiind o excepție dirimantă, care face de prisos analiza excepției de

neconstituționalitate invocată de petentă și a motivelor de recurs ale

acesteia.

În mod corect instanța de fond, prin

sentința penală nr. 108 din 12 martie 2010 a Tribunalului Galați, a respins ca

inadmisibilă plângerea petentei.

Ordonanțele atacate în procedura

prevăzută de art. 278

1

C. proc. pen. vizau numirea unui expert

oficial și a unui expert al părții pentru efectuarea unei expertize navale care

să stabilească împrejurările în care s-a produs accidentul naval din data de 14

noiembrie 2008 pe fluviul Dunărea, la Km. 356 și în care a fost implicat

convoiul „Linz” cu 8 barje sub pavilion austriac și șlepul motor „Andreea”, sub

pavilion românesc, soldat cu scufundarea navei „Andreea” și decesul

echipajului.

Instanța de fond, sesizând aceste

aspecte, a făcut aplicația prevederilor deciziei penale LVII/2007 pronunțată de

Înalta Curte de Casație și Justiție, Secțiile Unite, pronunțată în recurs în

interesul legii și obligatorie pentru instanțe, potrivit prevederilor art. 414

2

alin. (3) C. proc. pen.

Departe de a accepta că acțiunea întemeiată

pe dispozițiile art. 278

1

C. proc. pen. era inadmisibilă, petenta a

formulat în continuare un recurs împotriva sentinței penale nr. 108 din 12

martie 2010 a Tribunalului Galați.

Acest recurs a fost apreciat de

Curte ca inadmisibil, deoarece, potrivit regulilor generale, este inadmisibil

ca o parte, formulând cereri inadmisibile, să își creeze, în continuare, căi de

atac împotriva hotărârilor prin care i se resping cererile inadmisibile, creând

astfel căi de atac neprevăzute de lege și în scop contrar voinței legii.

Fiind în prezența unui recurs

inadmisibil, a unei căi de atac care nu trebuia să existe, în mod normal

motivele de recurs și excepțiile de neconstituționalitate invocate de petentă

nu pot fi analizate deoarece recursul este considerat ca inexistent.

Împotriva deciziei penale nr. 408/R

din 26 mai 2010 a Curții de Apel Galați a declarat recurs petiționara E.D.D.G. Austria,

arătând că instanța nu s-a pronunțat cu privire la cererea de sesizare a Curții

Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a unor texte de lege,

cerere pe care a formulat-o la termenul din 26 mai 2010, încălcându-i-se astfel

dreptul la un proces echitabil, dreptul de a declara recurs.

Recursul formulat în cauză este

inadmisibil.

Dispozițiile art. 385

1

alin. (1) lit. a)-f) C. proc. pen. prevăd expres situațiile în care hotărârile

pot fi atacate cu recurs.

În speță, petiționara a formulat calea

de atac împotriva unei decizii pronunțată de curtea de apel ca instanță de

recurs, decizie care este definitivă, astfel că împotriva acesteia nu se poate

exercita din nou calea ordinară de atac a recursului.

Instanța de control judiciar nu s-a

pronunțat cu privire la cererea de sesizare a Curții Constituționale cu

excepțiile de neconstituționalitate invocate de petiționară, apreciind că

recursul declarat de aceasta este inadmisibil, astfel că nu poate fi analizată

cererea sa referitoare la excepțiile de neconstituționalitate.

În opinia Înaltei Curți, recursul

era admisibil, deci trebuia respins ca nefondat, hotărârile pronunțate de

judecător potrivit dispozițiilor art. 278

1

alin. (8) lit. a) C.

proc. pen. – în ipoteza de față a inadmisibilității plângerii, fiind supuse

recursului conform dispozițiilor art. 278

1

alin. (10) C. proc. pen.

Constatând însă că ne aflăm în

prezența unui recurs inadmisibil, așa cum s-a arătat anterior, legalitatea

hotărârii atacate nu mai poate fi verificată.

De asemenea, din examinarea deciziei

instanței de recurs rezultă că aceasta nu cuprinde o dispoziție de respingere a

cererii de sesizare a Curții Constituționale pentru ca recursul declarat

împotriva acestei dispoziții să fie admisibil în raport cu dispozițiile art. 29

din Legea nr. 47/1992 și cu decizia nr. XXXVI pronunțată de Înalta Curte de

Casație și Justiție în recurs în interesul legii.

Față de cele expuse, în temeiul art.

385

15

pct. 1 lit. a) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge ca

inadmisibil recursul declarat în cauză.

Văzând și dispozițiile art. 192

alin. (2) C. proc. pen.;

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge,

ca inadmisibil, recursul declarat de petiționara E.D.D.G. Austria împotriva

deciziei penale nr. 408 R din 26 mai 2010 a Curții de Apel Galați, secția penală.

Obligă

recurenta petiționară la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli

judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 1 octombrie 2010.