AFFAIRE KEKİL DEMİREL c. TURQUIE

RESPONDENT

TUR

HOTĂRÂRE

11.04.2006

Pe scurt

Instanță: CtEDO
Concluzie: Violation de l'art. 3;Dommage matériel - demande rejetée;Préjudice moral - réparation pécuniaire;Remboursement partiel frais et dépens - procédure nationale;Remboursement partiel frais et dépens - procédure de la Convention

RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2006
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

AFFAIRE KEKİL DEMİREL c. TURQUIE (CtEDO, 2006)

HUDOC · oficial

SECȚIUNEA A PATRA CONCLUZIILE AVOCATULUI GENERAL KEK Nicolas Bratza președinte dnii Casadevall Türmen Pellonpć Maruste Mijović, Šikuta, judecători și al dlui O Kekil Demirel ( La 4 iulie 2000, a patra secțiune a declarat cererea parțial inadmisibilă și a decis să comunice interdicția de la art. 3 din Convenție guvernului. În conformitate cu art. 29 alin. Atât reclamantul, cât și guvernul au prezentat observații scrise cu privire la admisibilitate și la fondul cauzei. La 17 iulie 1998, în cadrul operațiunilor desfășurate de poliția din diezmir, reclamantul a fost arestat și reținut la sediul Direcției de Securitate D În ziua arestării sale, reclamantul a fost examinat mai întâi de către un medic legist. În raportul său, medicul a constatat următoarele urme pe corpul lui : urme de cătușe pe încheieturi, zgârieturi pe partea exterioară a genunchiului drept și pe partea interioară a gleznei stângi. Reclamantul a fost apoi dus la secțiunea antiteroristă a Direcției de Securitate Bozkaya unde a fost plasat într-o celulă. La sfârșitul custodiei sale, la 23 iulie 1998, reclamantul a fost examinat de către medicul legist al biroului medico-legal al cărui raport indică o zgârietură pe cele două coturi, o zonă cu o lungime de un cm și 0,3 cm pe partea superioară exterioară a brațului drept, precum și o zgârietură cu o lungime de un cm pe partea din spate a piciorului drept. Medicul legist a precizat că, în pofida declarațiilor făcute de către lamaie conform cărora ar fi suferit electroșocuri pe organele genitale și degetele de la picioare în timpul detenției, nu a fost găsită nici o leziune care să justifice această afirmație la spitalul din mail unde a fost transferat. El a adăugat în raportul său că era necesară o biopsie pentru a detecta astfel de urme. Medicul a menționat, de asemenea, că starea reclamantului nu necesita o încetare a activității. La 23 iulie 1998, după ce l-a auzit, judecătorul judecător al Curții de Siguranță a Tribunalului de Justiție a dispus arestarea provizorie a reclamantului. El a fost plasat la casa din stație a Bergama. 10. Medicul casei în așteptare care l-a examinat pe reclamant la 25 iulie Iulie 1998 a observat următoarele urme pe corpul său: o leziune crustatoare de 12 cm lată pe călcâiul piciorului drept, două eroziuni de 1 x 2 cm laturi pe partea superioară a piciorului stâng, sensibilitate în zona dreaptă a lombelor. B. Procedura penală inițiată împotriva reclamantului 11. Printr-un act de punere sub acuzare prezentat la 17 august 1998, procurorul Republicii lângă curtea de securitate a statului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Printr-o hotărâre din 14 decembrie 2000, Curtea de Securitate de la .. ............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................. Procedura penală începută împotriva membrilor forțelor de securitate 14. La denunțarea raportorului special al Comisiei pentru drepturile omului a Organizației Națiunilor Unite cu privire la relele tratamente pe care le-ar fi suferit reclamantul și co-deținuții săi, Parchetul d September 1998, un ordin de nejudiciare, care hotărăște cu privire la dosar și . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . La data de 22 septembrie 1998, avocatul reclamantului a depus o plângere la procurorul districtual al Republicii dizmir împotriva ofițerilor de poliție responsabili de interogarea clientului său în timpul arestării sale. El le-a reproșat că i-a tratat în mod abuziv pe aceștia din urmă pentru a-i extorca mărturisirea. El susține, printre altele, că, în timpul detenției sale, reclamantul fusese bătut, amenințat, că fusese supus unor electroșocuri și jeturi de apă de înaltă presiune. La 12 octombrie 1998, biroul de judecată al reclamantului a emis o ordonanță de nejudiciare a motivului că nu există suficiente dovezi în sprijinul afirmațiilor potrivit cărora urmele constatate pe corpul reclamantului fuseseră comise de către acești polițiști. Această ordonanță a fost notificată Consiliului reclamantului la 16 noiembrie 1998 17. Prin hotărârea pronunțată la 11 decembrie 1998 și notificată Consiliului reclamantului la 25 decembrie 1998, președintele Tribunalului de Stat a respins această opoziție. Codul penal turc reprimă actele de tortură (art. 243) și relele tratamente (art. 245) aplicate de un agent public. Procurorii au datoria de a examina acuzațiile de îndrăznire grave care ajung la cunoștință, chiar și în absența unei plângeri. 19. art. 135 litera (a) din Codul de procedură penală interzice, de asemenea, practica torturii și orice alt tip de maltratare în scopul extorcării de mărturie. PRIVIND VIOLAȚIA ALOCATĂ LA ARTICOLUL 3 DIN CONVENȚIE 20. În acest sens, reclamantul se plânge că a fost supus unor tratamente abuzive în timpul custodiei sale și declară încălcarea articolului 3 din Convenție, care este astfel formulată, nimeni nu poate fi supus torturii sau pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante. Guvernul ridică o excepție de la obligația de a respecta termenul de șase luni prevăzut la art. 35 alineatul (1) din convenție. Curtea nu poate accepta această excepție, deoarece prima anchetă a Parchetului invocată de guvern nu constituia o acțiune care ar putea declanșa termenul de șase luni, din două motive: în primul rând, această anchetă era lipsită de orice eficacitate în lipsa totală a contradicțiilor; în al doilea rând, la sfârșitul aceleiași anchete nu a fost notificată reclamantului (a se vedea, Curtea constată, de asemenea, că nu este în mod clar întemeiat în sensul art. 35 alin. (3) din Convenție. Curtea constată, de asemenea, că acesta nu se confruntă cu niciun alt motiv pentru care nu se aplică. Prin urmare, trebuie să se declare restul cererii admisibile. Pe fond 25. Guvernul susține că acuzațiile de tortură și maltratare formulate de reclamant sunt lipsite de temei. În opinia sa, rapoartele medicale din 23 și 25 iulie 1998 nu făceau decât să confirme micile leziuni găsite pe corpul reclamantului la 17 iulie 1998, chiar la începutul arestării sale. 26. Reclamantul susține că, atunci când a fost arestat, polițiștii i-au administrat jeturi de apă de înaltă presiune, l-au bătut și l-au amenințat cu moartea și i-au pus electroșocuri pe organele genitale și degetele de la picioare. 27. Curtea amintește că, atunci când o persoană este rănită în timpul unei detenții, în timp ce aceasta se află în întregime sub controlul funcționarilor de poliție, orice rănire survenită în cursul acestei perioade duce la prezumții puternice de fapt (a se vedea Salman c. Turcia [GC], n 2186/93, § 100, CEDO 2000-VII. Prin urmare, este responsabilitatea guvernului să furnizeze o explicație plauzibilă cu privire la originea rănilor în cauză și să prezinte dovezi care să ateste faptele care pun sub semnul întrebării afirmațiile victimei, în special în cazul în care acestea sunt susținute de piese medicale (a se vedea, printre altele, Selmuni c. Franța [GC], nr 25803/94, § 87, CEDH 1999-V, Berktay c. Turcia, nr. 22493/93, § 167, 1 martie 2001 și Altay c. Turcia, nr. 22279/93, § 50, 22 mai 2001 28. În prezenta cauză, Curtea constată că rapoartele medicale din 23 și 25 iulie 1998, pregătite ca urmare a examinărilor reclamantului după luarea în custodie publică, indică o serie de dovezi diferite decât cele menționate în raportul medical din 17 iulie 1998, care au fost supuse examinării medicale efectuate la începutul detenției. Urmele constatate în rapoartele din 23 și 25 iulie 1998 corespund în mare măsură cu cele pe care le-ar fi lăsat tratamentele descrise de reclamant în fața Parchetului și a Curții. Este adevărat că Cu toate acestea, din dosar nu reiese nici că biopsia solicitată la 23 iulie 1998 de către medicul legist pentru identificarea eventualelor urme de electroșocuri pretinse a fost efectuată ulterior și/sau rezultatele acesteia au fost luate în considerare de către Parchet. 29. Având în vedere toate aceste elemente care fac obiectul evaluării sale și faptul că Registrul nu a furnizat nicio explicație plauzibilă, Curtea consideră în speă că efectele negative ale rapoartelor medicale din 23 și 25 iulie 1998 au drept cauză un tratament inuman al cărui guvern este responsabil. 30. Prin urmare, Curtea concluzionează că a avut loc o încălcare a articolului 3 din Convenție. II. PRIVIND LEGAREA ARTICOLULUI 41 DIN CONVENȚIA 31. În conformitate cu art. 41 din Convenție, În cazul în care Curtea declară că a avut loc o încălcare a Convenției sau a protocoalelor sale și dacă dreptul intern al Înaltei P ă r ț i contractante nu permite Ö Õ să se desprindă Õ imprecis consecințele acestei încălcări, Curtea acordă părții Õ, dacă este cazul, o satisfacție echitabilă. 000 EUR (EUR) pentru prejudiciul moral pe care l-ar fi suferit, pe de o parte, pentru incidentele care fac obiectul acestei cereri, pe de altă parte, pentru condițiile de întemnițare ca urmare a condamnării sale; pe de altă parte, el lasă la latitudinea Curții despăgubirea prejudiciilor sale materiale. 33. Guvernul contestă aceste pretenții. 34. În ceea ce privește prejudiciul material, Curtea nu poate identifica nicio legătură de cauzalitate directă între încălcarea constatată a articolului 3 din convenție și un prejudiciu material. Prin urmare, nu este necesar să se acorde o despăgubire în acest sens. 35. În ceea ce privește prejudiciul moral, Curtea consideră că acesta nu se poate referi decât la încălcarea constatată și consideră că, fără îndoială, victima a suferit ca urmare a acestei încălcări a Convenției. Curtea evaluează acest prejudiciu moral în mod echitabil la 12 000 EUR. Comisioane și cheltuieli de judecată 36. Reclamantul solicită, de asemenea, 3 În conformitate cu jurisprudența Curții, un reclamant nu poate obține rambursarea cheltuielilor și cheltuielilor sale decât în măsura în care se stabilesc realitatea, necesitatea și caracterul rezonabil al ratei lor. În speță și ținând seama de elementele aflate în posesia sa și de criteriile menționate anterior, Curtea consideră rezonabilă suma de 1 500 EUR pentru toate cheltuielile și acordul cu reclamantul, minus 630 EUR pentru asistența judiciară acordată de Consiliul Europei 39. Curtea consideră că este oportun să se bazeze rata dobânzii moratorii pe rata dobânzii a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene majorată cu trei puncte procentuale. PRIN CES MOTIVE, CURTEA, ÎN L în termen de trei luni de la data la care hotărârea a devenit definitivă în conformitate cu art. 44 alineatul (2) din Convenție, următoarele sume care urmează să fie convertite în cărți turce noi la rata aplicabilă la data Regulamentului (CE) nr. 12 000 EUR (doisprezece mii de euro) pentru daune morale (ii). 1 500 EUR (mii cinci sute EUR) pentru cheltuieli și cheltuieli de judecată, minus 630 EUR (șase sute treizeci EUR) percepute pentru asistență judiciară (iii. plus orice sumă care poate fi datorată cu titlu de impozit de la data expirării termenului menționat și până la data de plată, aceste sume vor fi majorate de la dobândă simplă la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene aplicabilă în această perioadă, plus trei puncte procentuale respinge cererea de satisfacție echitabilă pentru surplus. 11 aprilie 2006 în temeiul articolului 77 alineatul (2) și al articolului 3 din Regulamentul de procedură. Michael O