ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5770/2010

Asupra

recursului de față;

Din

examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:

Prin sentința civilă

nr. 731 din 9 februarie 2010, Curtea de Apel București, secția a VIII-a

contencios administrativ și fiscal, a respins excepția tardivității, a admis

excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților Serviciul Român de

Informații și Serviciul de Informații Externe și a respins acțiunea formulată

împotriva acestora.

A admis

acțiunea reclamantului A.O., împotriva Ministerului Justiției și Libertăților

Cetățenești și a anulat Ordinul nr. 1217/C din 14 aprilie 2009, obligând

pârâtul la emiterea Ordinului de redobândire a cetățeniei române.

Pentru a

hotărî astfel, prima instanță a reținut că excepția tardivității nu este

întemeiată deoarece reclamantul a înregistrat acțiunea pe rolul instanței la 12

mai 2009, ordinul atacat fiindu-i comunicat la data de 29 aprilie 2009,

respectându-se termenul de 15 zile prevăzut de art. 18 alin. (4) din Legea nr.

21/1991 modificată.

În

ceea ce

privește calitatea procesuală pasivă a pârâților S.R.I. și S.I.E., instanța de

fond a constatat că aceste autorități nu sunt emitentele actului administrativ

contestat și nici nu au desfășurat operațiuni administrative anterioare,

concomitente sau ulterioare emiterii lui.

Pe fond,

s-a reținut că prin Ordinul nr. 1217/C al Ministrului Justiției a fost respinsă

cererea de redobândire a cetățeniei române formulată de reclamant cu motivarea

că cererea nu întrunește cumulativ condițiile prevăzute de art. 10

1

din Legea nr. 21/1991 republicată și modificată, Comisia constatând că petentul

nu dovedește prin comportament, acțiuni și atitudine, loialitate față de statul

român.

Deși

instanța de fond a solicitat pârâtului depunerea la dosar a documentelor care

au stat la baza emiterii ordinului, inclusiv a celor clasificate, Ministerul

Justiției a comunicat acte are nu fac nicio referire la împrejurări de fapt

relevante pentru constatarea

neîndeplinirii condițiilor prevăzute

de art. 8 lit. b) din legea menționată.

În

acest

context, instanța de fond a constatat că decizia de respingere a cererii de

redobândire a cetățeniei române este nejustifîcată, acțiunea fiind întemeiată.

Împotriva

acestei sentințe a declarat recurs pârâtul Ministerul Justiției criticând-o

pentru nelegalitate și netemeinicie, invocând motivele de recurs prevăzute de

dispozițiile art. 304 punctele 5, 6 și 9 C. proc. civ.

Prin

motivele de recurs se susține în esență următoarele:

1.

Instanța de fond în mod greșit a obligat Ministerul Justiției la emiterea unui

ordin de redobândire a cetățeniei române pentru reclamant în condițiile în care

acesta a solicitat emiterea unei încheieri de constatare a îndeplinirii

condițiilor prevăzute de art. 10

1

din Legea nr. 21/1991 republicată.

Instanța

de fond nu a pus în discuția Ministerului Justiției, excepțiile invocate la

termenul din 26 ianuarie 2010, încălcându-se principiul contradictorialității.

La

momentul pronunțării hotărârii Ministerul Justiției u mai era autoritatea

competentă să emită ordinul de redobândire a cetățeniei române, potrivit O.U.G.

nr. 5 din 5 februarie 2010 această atribuție fiind dată Președintelui

Autorității Naționale pentru Cetățenie.

Pe fondul

cauzei se arată că ordinul atacate este temeinic și legal având în vedere

relațiile furnizare de către autoritățile abilitate, respectiv S.R.I. și S.I.E.

din care a rezultat că reclamantul nu îndeplinește condițiile prevăzute de art.

8 lit. b) din Legea nr. 21/1991.

Recursul

este întemeiat.

Examinând

cauza și sentința atacată, în raport cu actele și lucrările dosarului, cu

criticile formulate de recurent, precum și cu dispozițiile legale incidente în

cauză, inclusiv cele ale art. 304

1

C. proc. civ., Înalta Curte

constată că recursul este întemeiat, pentru considerentele ce se vor arăta în

continuare.

Primele

motive de recurs invocate de Ministerul Justiției nu pot fî reținute de Înalta

Curte având în vedere că primul capăt de cerere al acțiunii reclamantului

vizează anularea ordinului prin care s-a respins cererea de redobândire a

cetățeniei române, iar al treilea vizează obligarea pârâtului să emită un act

prin care să

constate

îndeplinirea condițiilor prevăzute de art 10

1

din Legea nr. 21/1991,

neavând relevanță că reclamantul a intitulat actul respectiv „încheiere"

și nu „ordin".

În

ceea ce

privește nepunerea în discuția Ministerului Justiției a excepțiilor invocate

prin întâmpinări se constată că aceste întâmpinări au fost comunicate, iar

Ministerul Justiției nu s-a prezentat la niciun termen de judecată, inclusiv la

cel din data de 26 ianuarie 2010 pentru a-și exprima punctul de vedere, astfel

încât, în mod corect, instanța de fond a procedat la punerea în discuția doar a

părților prezente la termenul menționat, a excepțiilor invocate, principiul

contradictorialității fiind respectat prin comunicarea întâmpinărilor.

Recursul

este întemeiat însă prin prisma faptului că, din actele noi depuse în recurs de

apărătorul intimatului-reclamant A.O., rezultă că cererea de redobândire a

cetățeniei române, formulată de acesta a fost aprobată prin Ordin al

Președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie, autoritate competentă

potrivit O.U.G. nr. 5 din 5 februarie 2010.

Prin

urmare, raportat și la aspectul că la momentul pronunțării sentinței atacate,

respectiv 9 februarie 2010, Ministerul Justiției nu mai avea competența de a

emite ordinele de redobândire a cetățeniei române, ca urmare a intrării în vigoare

a O.U.G. nr. 5/2010, Înalta Curte constată că acțiunea reclamantului a rămas

fără obiect, iar sentința atacată este lipsită de eficacitate juridică,

pretențiile reclamantului fiind realizate pe cale administrativă prin emiterea

Ordinului nr. 213 din 19 noiembrie 2010.

Având în

vedere aceste considerente, în temeiul art. 312 C. proc. civ. Înalta Curte va admite

recursul formulat, va modifica, în tot, sentința atacată în sensul că va

respinge acțiunea reclamantului ca rămasă fără obiect.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite

recursul declarat de Ministerul Justiției, împotriva sentinței civile nr. 731

din 9 februarie 2010 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal.

Modifică

sentința atacată, în sensul că respinge acțiunea ca rămasă fără obiect.

Irevocabilă.

Pronunțată

în ședință publică astăzi, 22 decembrie 2010.