ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 5068/2004

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

La 18 iulie 2003, SC E. SRL

s-a adresat secției comerciale a Înaltei Curți de Casație și Justiție, cu

cererea de a se revizui decizia civilă nr. 1397 pronunțată la 4 iulie 2003 de

către secția comercială și de contencios administrativ a Curții de Apel Alba

Iulia.

Cererea întemeiată pe

prevederile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., conține afirmația revizuientei că

hotărârea atacată este potrivnică deciziei civile nr. 341 pronunțată de aceiași

instanță la 1 aprilie 2002.

Prin această din urmă

hotărâre, instanța a respins recursurile declarate de SC V. SA și SC T.C.I. SRL,

împotriva sentinței civile nr. 1916/ C pronunțată la 19 decembrie 2001 de către

Judecătorul sindic în dosarul nr. 1601/2000 al Tribunalului Sibiu și a admis

recursurile creditoarelor SC R. SA Onești, SC A.C. SRL București, SC S.I. SA Galați,

S.N.P. P. SA sucursala Ploiești și SC C.B. SA, împotriva aceleiași hotărâri.

Sentința atacată admitea

contestația creditoarei D.G.F.P.S. și admitea în parte contestațiile

creditorilor SC S. SA, SC R. SA Onești și lichidatorului judiciar SC R.A. SRL,

dispunea înscrierea în tabelul preliminar cuprinzând obligațiile debitoarei SC

C. SA, a creanței D.G.F.P.S. în cuantum de 14.483.391.159 lei drept creanță

privilegiată și a creanței SC S. SA, în cuantum de 189.067.835 lei la rubrica

creanțe chirografare în termen.

S-a înlăturat din tabelul

preliminar al obligațiilor creanțele creditorilor SC P. SA, SC S.I. SA Galați,

SC C.F. SA, SC C.B. SA, SC A.J., SC A.C. SRL București, SC P. SA sucursala

Ploiești, SC C.E. SA Bacău și suma de 537.299.539 lei din valoarea creanței SC

V. SA Tecuci.

Au fost respinse celelalte

capete din contestațiile formulate de creditorii SC S. SA, SC R. Onești și de

lichidatorul judiciar SC R.A. SRL, contestațiile creditoarelor SC E. SA Iași și

SC P. SA.

Această hotărâre a fost

modificată prin decizia civilă nr. 341/2002 a secției comerciale și de contencios

administrativ a Curții de Apel Alba Iulia, în sensul că s-a dispus înscrierea

în tabelul creanțelor debitoarei SC C. SA, a creditorilor SC R. Onești SA cu

suma de 387.004.541 lei, SC A.C. SRL cu suma de 176.754.278 lei, SC S.I. SA

Galați cu suma de 176.859.747 lei, S.N.P. P. SA, sucursala Ploiești cu suma de

67.011.941 lei, SC C.B. SA, cu suma de 823.578.400 lei, menținând caracterul și

ordinea creanțelor stabilite de lichidator în tabloul de creanță preliminar.

Restul dispozițiilor

sentinței au fost menținute.

Prin cererea de revizuire se

pretinde că hotărârea atacată este potrivnică cele de mai sus.

Astfel, prin decizia civilă nr.

1397 pronunțată la 4 iulie 2003, secția comercială și de contencios administrativ

a Curții de Apel Alba Iulia, a respins ca nefondate recursurile creditoarelor D.G.F.P.S.,

SC E. SRL Iași, SC V. SA Tecuci și SC C.M.I. SRL, formulate contra sentinței

civile nr. 1233 pronunțată la 14 aprilie 2003 de judecătorul sindic în dosarul nr.

1601/2000 al Tribunalului Sibiu, sentință prin care au fost admise în parte

obiecțiile D.G.F.P.S., dispunându-se în planul de distribuție parțială între

creditori a creanței creditoarei SC E. SRL Iași în sumă de 3.815.051.549 lei,

drept creanță prioritară, în locul sumei de 8.828.016.831 lei.

Au fost respinse obiecțiile

formulate de creditorii SC S. SA, SC V. SA Tecuci și SC E. SRL Iași și de

intervenienta SC C.M.I. SRL București.

Înfățișate fiind hotărârile

vizate de calea extraordinară de atac și examinând conținutul acestora și

condițiile ce le-au generat, se constată că acestea nu sunt potrivnice, așa

încât cererea de revizuire bazată pe prevederile art. 322 pct. 7 C. proc. civ.,

urmează a fi respinsă ca neîntemeiată.

Concret, în urma deschiderii

procedurii reorganizării judiciare privind pe debitoarea SC C. SA, aflată în

faliment, s-au depus acte doveditoare ale creanței D.G.F.P.S. în sumă de

14.483.391.159 lei și al rangului acesteia, judecătorul sindic dispunând prin

sentința civilă nr. 1916/2001 al Tribunalului Sibiu, menținută prin decizia

civilă nr. 341/2002 a secției comerciale și de contencios administrativ a

Curții de Apel Alba Iulia, înscrierea ei în categoria creanțelor privilegiate

în tabloul preliminar al creanțelor.

Ținând seama de acestea,

lichidatorul a notat ca atare creanța în tabloul creanțelor, întocmind un plan

de distribuție parțială și efectuând achitări parțiale, în cadrul cărora

revizuientei i s-a achitat cu prioritate suma de 8.828.016.831 lei.

Invocând faptul că SC E. SRL

Iași nu a înscris nici o garanție reală imobiliară în actele de publicitate și

că nu poate pretinde o distribuție prioritară a creanței, D.G.F.P.S. a formulat

obiecții, admise prin sentința civilă nr. 1233/2003 a Tribunalului Sibiu, irevocabilă

prin decizia civilă nr. 1397/2003 a Curții de Apel Alba Iulia, cu consecința

înscrierii în planul de distribuție parțială a creanței de 3.815.051.549 lei

aparținând revizuientei.

Pentru a exista motivul de

revizuire prevăzut de art. 322 pct. 7 C. proc. civ., se cer îndeplinite

următoarele cerințe:

- să existe hotărâri

judecătorești definitive, potrivnice, al căror măsuri prevăzute în dispozitivul

lor să nu poată fi aduse la îndeplinire;

- să existe o triplă

identitate de părți, obiect și cauză a acestora;

- în cel de al doilea proces

să nu se fi invocat excepția autorității de lucru judecat ori, dacă a fost

ridicată, să nu fi constituit obiect de dezbatere.

În speță, aceste cerințe nu

sunt îndeplinite.

Hotărârile nu conțin măsuri

ce nu pot fi aduse la îndeplinire, D.G.F.P.S. având creanța sa bugetară din

care a obținut suma de 7.250.000.000 lei, iar SC E. SRL Iași având creanța sa

înscrisă în tabelul creanțelor definitive, cu rang prioritar de care s-a ținut

cont la distribuirea sumelor.

Prin cea de a doua hotărâre

vizată de cererea de revizuire, decizia nr. 341/2002, s-a respins recursul

revizuientei declarat împotriva hotărârii prin care s-a stabilit rangul

creanței D.G.F.P.S., în timp ce prin hotărârea atacată, decizia nr. 1397/2003,

s-a respins recursul aceleiași părți privind distribuirea parțială ce urma a se

face de lichidatorul judiciar.

Cele două hotărâri vizate de

cererea de revizuire nu au reprezentat soluționarea unor litigii purtate între

aceleași părți.

Obiectul acestora, așa cum s-a

reținut mai sus este diferit, una vizând rangul creanțelor din tabloul

preliminar, iar cealaltă vizând distribuirea făcută prin tabloul definitiv al

creanțelor.

Cauza, temeiul juridic al

hotărârilor, este diferită în acestea, una întemeindu-se pe prevederile art. 77

din Legea nr. 64/1995, iar cealaltă pe prevederile art. 106-108 din aceeași

lege.

În cel de al doilea litigiu,

excepția autorității de lucru judecat a fost ridicată atât la fond, cât și la

recurs, ea fiind respinsă ca nefondată de către instanțe.

Așa fiind, pentru

considerentele arătate, cererea de revizuire formulată de SC E. SRL Iași este

nefondată și urmează a fi respinsă ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de

revizuire formulată în temeiul art. 322 pct. 7 C. proc. civ. de către

revizuienta SC E. SRL Iași, împotriva deciziei nr. 1397 din 4 iulie pronunțată

de Curtea de Apel Alba Iulia, secția comercială și de contencios administrativ.

Irevocabilă.

Pronunțata în ședință

publică, astăzi 25 noiembrie 2004.