ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 24/2005

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la

11 iulie 2003, la Tribunalul Galați, reclamantul D.E. a chemat în judecată Casa

Județeană de Pensii Galați, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se

anuleze hotărârea nr. 3835 din 22 ianuarie 2003, emisă de pârâtă și

recunoașterea perioadei 1 martie 1953 - 10 decembrie 1953, în care a efectuat

stagiul militar într-un detașament de muncă.

În motivarea cererii,

reclamantul a arătat că beneficiază de dispozițiile Legii nr. 309/2002, pentru

că au efectuat stagiul militar în detașamente de muncă.

Prin sentința civilă nr.

2158 din 21 august 2003, Tribunalul Galați a declinat judecarea litigiului, în

favoarea Curții de Apel Galați, considerând că este de competența acestei

instanțe, având ca obiect Legea nr. 309/2002.

Prin sentința nr. 7 din 12

ianuarie 2004, Curtea de Apel Galați a respins ca nefondată, acțiunea

reclamantului, reținând în esență că nu beneficiază de prevederile Legii nr.

309/2002.

Împotriva acestei sentințe a

declarat recurs, reclamantul, arătând că instanța de fond a interpretat greșit

că nu a făcut dovada că a efectuat stagiul militar în cadrul Direcției Generale

a Serviciului Muncii.

Recursul este nefondat.

Din livretul militar rezultă

că reclamantul a satisfăcut stagiul militar, în perioada 1 martie 1951 - 10

februarie 1953, la U.M. 13906, fără a se preciza funcția pe care a deținut-o și

nici una din instituțiile prevăzute de Legea nr. 309/2002, anume Direcția

Generală a Serviciului Muncii sau Ministerul Apărării Naționale.

Astfel că persoanele care au

menționat în livretul militar sau în fișa de evidență personală militară, că au

satisfăcut stagiul militar în unități militare cu profil economic, nu au făcut

parte din Direcția Generală a Serviciului Muncii. Aceștia au prestat activități

de muncă în cadrul Armatei Române.

În consecință, Curtea de

Apel Galați a stabilit o corectă stare de fapt și prin urmare, recursul este

nefondat și în baza art. 312 alin. (2) teza II-a C. proc. civ., urmează a fi

respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de D.E., împotriva sentinței civile nr. 7 din 12 ianuarie 2004, a Curții de

Apel Galați, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 11 ianuarie 2005.