ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3760/2004

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 468 din 20

noiembrie 2003, Tribunalul Brașov a condamnat pe inculpatul C.A. la 8 ani

închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b)

C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 20, raportat la art. 175

lit. i) C. pen.

În baza art. 53 C. pen., s-a revocat

pedeapsa de 10.000.000 lei amendă, aplicată prin sentința penală nr. 731 din 28

martie 2002 a Tribunalului Brașov, urmând să execute 8 ani închisoare și

10.000.000 lei amendă.

S-a dedus detenția de la 27 martie

2003 la zi.

A fost obligat la 100.000.000 lei

daune morale către partea civilă B.C.E. și a menținut sechestrul asigurător

asupra sumei de 56.500.000 lei, consemnată la C.E.C. cu recipisa nr. 118/2533602

din 21 aprilie 2003.

În fine, a mai fost obligat la

2.915.733 lei către C.A.S. Jud. Brașov.

Pentru a pronunța această sentință,

Tribunalul a reținut următoarele:

Inculpatul C.A. și partea vătămată B.C.E.

au fost căsătoriți, având doi copii, care se aflau în îngrijirea mamei locuind

împreună în alt imobil situat pe str. Prejmer.

La 22 martie 2003, inculpatul a luat

hotărârea să se răzbune pe fosta soție, scop în care s-a înarmat cu un ciocan,

pe care l-a ascuns într-o pungă de plastic.

A urmărit apoi partea vătămată la

ieșirea din locuință și, prin surprindere, i-a aplicat mai multe lovituri cu

ciocanul în cap și peste mână, până când aceasta a devenit inconștientă.

Din raportul medico-legal rezultă că

partea vătămată a suferit leziuni ce au necesitat pentru vindecare 30-35 de

zile îngrijiri medicale, i-au pus viața în pericol și au determinat infirmitate

permanentă prin pierderea unei porțiuni osoase din calotă craniană.

Împotriva sentinței a declarat apel

Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov și inculpatul.

Prin decizia penală nr. 153 din 5

mai 2004, Curtea de Apel Brașov a admis apelul și a majorat pedeapsa aplicată

inculpatului de la 8 la 10 ani închisoare, interzicând și drepturile prevăzute

de art. 64 lit. d) C. pen.

A înlăturat revocarea grațierii

pedepsei de 10 milioane lei, aplicată inculpatului, constatând că aceasta este

grațiată, conform art. 1 din Legea nr. 543/2002.

Împotriva deciziei, inculpatul C.A.

a declarat recurs, susținând că nu este autorul infracțiunii, pentru care a

fost condamnat și în consecință, a solicitat achitarea sa în baza art. 11 pct. 2

lit. a), raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen.

Recursul nu este fondat.

Din declarațiile martorei I.I.I.

rezultă că a văzut momentul în care inculpatul a lovit victima și a văzut cum

aceasta a căzut la pământ, la final fiind cea care, împreună cu alte persoane,

a transportat-o la spital.

De asemenea, martora S.M. a auzit

țipete, iar o fetiță i-a spus că „pe o tanti o bate un nene”, ceea ce a

determinat-o să vadă ce se întâmplă.

A găsit pe partea vătămată căzută,

plină de sânge și aceasta i-a spus că a fost lovită de soț.

Martorul A.G. l-a recunoscut pe

inculpatul C.A., ca fiind cel care a lovit pe partea vătămată, acesta fiind

îmbrăcat într-un trening bleumarin cu roșu, pe care îl mai văzuse anterior. De

altfel, l-a văzut „din profil”, avea în mână o pungă albă, realizând ulterior

că în ea se afla obiectul cu care s-a produs agresiunea.

Declarațiile martorilor se

coroborează și cu declarația părții vătămate B.C.E. care, în mod constant, l-a

indicat pe inculpat ca autor al infracțiunii.

În raport de aceste elemente, în mod

corect instanțele au stabilit vinovăția inculpatului și încadrarea juridică

dată faptei.

Acesta a acționat în stradă, lovind

victima în cap, zonă vitală, cu intensitate și cu un obiect apt a produce

moartea, ceea ce constituie infracțiunea de omor calificat.

Întrucât, examinând din oficiu

cauza, nu se constată motive care să ducă la casarea hotărârii, recursul nu

este fondat și va fi respins, conform art. 385

15

pct. 1 lit. b) C.

proc. pen.

Se va deduce prevenția de la 27

martie 2003 la zi, iar inculpatul va fi obligat la cheltuieli judiciare

statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul C.A.,

împotriva deciziei penale nr. 153 din 5 mai 2004 a Curții de Apel Brașov.

Deduce din pedeapsa aplicată, timpul reținerii și al

arestării preventive de la 27 martie 2003, la 6 iulie 2004.

Obligă pe recurent la plata sumei de 1.600.000 lei, cu titlu

de cheltuieli judiciare către stat din care, suma de 400.000 lei, reprezentând

onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul

Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 6 iulie 2004.