ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1526/2005

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor de la dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 504 din 28 iunie 2004, Tribunalul Dolj a condamnat pe inculpatul S.V.A. la 3 ani închisoare, în baza art. 211 alin. (2) lit. b) și c), cu aplicarea art. 74 lit. b), art. 76 lit. b) și art. 37 lit. a) C. pen. În baza art. 86 4 raportat la art. 83 C. pen., s-a revocat suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei de 3 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 4641/2001 a Judecătoriei Craiova, urmând ca inculpatul să execute în total pedeapsa de 6 ani închisoare. S-au aplicat dispozițiile art. 71 și art. 64 C. pen. S-a dedus din pedeapsă, perioada executată de la 15 martie 2001 la 7 septembrie 2001, precum și reținerea de o zi de la 30 iulie 2003 la 31 iulie 2003. Inculpatul a fost obligat la plata a 2.000.000 lei cheltuieli judiciare statului, din care suma de 400.000 lei reprezintă onorariu pentru apărătorul din oficiu.

S-a reținut că, în noaptea de 27 iulie 2003, inculpatul S.V.A., împreună cu martorii S.A.D., M.A., B.F. și S.M., au participat la o petrecere organizată la domiciliul acestuia din urmă, situat în Cartierul Craiovița Nouă. Cei cinci, în jurul orelor 3,30, au hotărât să meargă în oraș la un bar de noapte, astfel că au chemat telefonic un taxi, la acest apel prezentându-se martorul N.N., cu autoturismul Tico, aparținând firmei R. Martorii S.M. și S.A.D. au plecat pe jos în direcția stației de taximetre din zona Complexului Orizont, iar inculpatul și martorii B.F. și M.A.D. s-au urcat în taxi, intenționând să se deplaseze la barul P. În timp ce treceau prin Piața O., martorii S.A.D. și S.M., au avut o altercație vocală cu partea vătămată D.D., care comercializa pepeni verzi, motiv pentru care au chemat pe telefonul mobil pe inculpat și pe cei doi martori care îl însoțeau în taxi.

Ajungând în piață, inculpatul și cei doi martori au coborât din autoturism și au mers la partea vătămată, pe care inculpatul a lovit-o cu pumnul în zona feței, doborând-o la pământ. În momentele următoare martorii S.A.D., B.F. și S.M. au aplicat părții vătămate lovituri, până când, la intervenția martorului M.A., au încetat să o mai lovească și s-au îndreptat spre taxi, pentru a pleca. Inculpatul S.V.A., rămas singur cu partea vătămată, i-a mai aplicat acestuia o lovitură, după care, i-a rupt buzunarul de la piept al cămășii și i-a sustras suma de 2.950.000 lei, buletinul de identitate și certificatul de producător. Cu bunurile sustrase asupra sa, inculpatul s-a deplasat spre taxi și a părăsit locul faptei, împreună cu martorii menționați, iar când a ajuns în zona Cimitirului Sineasca a aruncat pe geam buletinul și certificatul de producător, spunându-le celorlalți că le-a luat de la partea vătămată.

Ulterior, actele menționate au fost găsite de numitul D.M., care, prin poștă, le-a restituit părții vătămate. La data de 31 iulie 2003, partea vătămată D.D. a declarat că autorii agresiunii i-au restituit suma de bani sustrasă, astfel că nu mai are nici-o pretenție împotriva lor. Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul S.V.A., care a susținut că exercitarea de violențe asupra părții vătămate nu a fost efectuată pentru a servi ca mijloc de săvârșire a furtului, ci ca o ripostă la acțiunea de injurii și loviri ale acesteia, iar intrarea sa în posesia banilor și actelor părții vătămate a avut loc ulterior, după încetarea incidentului dintre părți, întrucât le-a găsit pe jos, fiind pierdute de aceasta.

Ca atare, a solicitat schimbarea încadrării juridice a faptei din infracțiunea de tâlhărie în cea de însușirea bunului găsit, cu aplicarea unei pedepse corespunzătoare. Curtea de Apel Craiova, prin decizia penală nr. 470 din 28 octombrie 2004, a respins, ca nefondat, apelul inculpatului, obligându-l la plata sumei de 1.200.000 lei cheltuieli judiciare statului. Împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul S.V.A., care prin apărătorul său a solicitat achitarea sa sau schimbarea încadrării juridice în infracțiunea prevăzută de art. 216 C. pen., și, în subsidiar, reducerea pedepsei aplicată. Recursul este nefondat.

Din examinarea actelor și lucrărilor din dosar rezultă că instanțele au stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpaților în săvârșirea, în noaptea de 27 iulie 2003, a infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) și c), cu aplicarea art. 74 lit. b), art. 76 lit. b) și art. 37 lit. a) C. pen., asupra părții vătămate D.D. Astfel, este dovedit prin declarațiile constante ale părții vătămate, care se coroborează cu declarațiile martorilor M.A.D., B.F. și S.M., dar și cu recunoașterea parțială a inculpatului, în cursul urmăririi penale (când a precizat că a luat banii și actele părții vătămate de jos, dar în prezența acesteia) că inculpatul și cei patru însoțitori ai acestuia au lovit-o pe partea vătămată și că, apoi, inculpatul rămas singur cu partea vătămată, i-a mai aplicat acesteia o lovitură, după care i-a rupt buzunarul de la piept și i-a sustras suma de 2.950.000 lei, buletinul de identitate și certificatul de producător.

Având în vedere aceste probe, în mod corect instanțele au condamnat pe inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie. Stabilită fiind vinovăția inculpatului, instanța de fond a aplicat acestuia o pedeapsă just individualizată în conformitate cu dispozițiile art. 72 C. pen. și proporțională cu pericolul social al faptei comise. Întrucât criticile din recursul declarat sunt neîntemeiate, iar din analiza actelor dosarului nu se constată existența unor cazuri de casare din cele prevăzute de art. 385 9 alin. (3) C. proc. pen., care pot fi luate în considerare din oficiu, Curtea, în baza at.385 15 pct. 1 lit. b) din același cod, urmează a respinge recursul, cu obligarea recurentului la cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul S.V.A. împotriva deciziei penale nr. 470 din 28 octombrie 2004 a Curții de Apel Craiova. Obligă pe recurent să plătească statului suma de 1.200.000 lei cheltuieli judiciare. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 2 martie 2005.