ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4854/2004

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: La data de 21 aprilie 2004, SC S. SRL cu sediul în Județul Dolj, a solicitat ca în contradictoriu cu creditoarea SC A. SRL cu sediul în București să se dispună anularea formelor de executare silită, începută împotriva sa în dosarul de executare nr. 60/2004 al Biroului Executori Judecătorești de pe lângă Judecătoria Calafat.

Prin sentința civilă nr. 577 din 16 iunie 2004 a Judecătoriei Calafat s-a declinat competența de soluționare a litigiului în favoarea Judecătoriei sector 3 București s-a disjuns cauza cu privire la cererea de invalidare a popririi și s-a fixat termen de judecată, pentru soluționarea acesteia la 7 iulie 2004. Judecătoria sector 3 București prin sentința civilă nr. 6180 din 23 august 2004, a admis excepția de necompetență teritorială a acestei instanțe, a constatat conflict negativ de competență, a suspendat judecarea cauzei până la stabilirea instanței competente și a dispus trimiterea cauzei Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea emiterii regulatorului de competență. S-a reținut de instanță că obiectul cererii de chemare în judecată este contestație la executare silită și nu opoziție la executare așa cum de altfel reclamanta a precizat în cererea introductivă de instanță și în cererea de renunțare la judecată, depusă la Judecătoria sector 3 București.

Sesizată cu soluționarea conflictului negativ de competență, Curtea reține următoarele: Potrivit dispozițiilor art. 129 C. proc. civ., ce reglementează principiul disponibilității în procesul civil judecătorii hotărăsc numai asupra obiectului cererii deduse judecății. În speță reclamanta a sesizat Judecătoria Calafat la data de 21 aprilie 2004, cu contestație la executarea silită pornită împotriva sa de creditoarea SC A. SRL cu sediul în București ce face obiectul dosarului nr. 60/2004 al Executorilor Judecătorești și a formulat critici în legătură cu creanța, care nu este certă, lichidă și exigibilă. Pe de altă parte a indicat drept temei juridic al cererii dispozițiile art. 373 și art. 379 C. proc.

civ., texte de lege care se află la capitolul executări silite a hotărârilor. Așa fiind, reclamantul este cel care fixează în cererea sa limitele și obiectul acțiunii, iar instanța nu îl poate schimba decât prin încălcarea principiului disponibilității ce reglementează procesul civil. Mai mult decât atât contestatoarea a depus la Judecătoria sector 3 o cerere de renunțare la judecată, în care a precizat că acțiunea formulată nu este opoziție la executare, pentru că a contestat numai măsurile de executare și nu a solicitat anularea titlului executor. Conform art. 373 C. proc. civ., instanța de executare este Judecătoria în circumscripția căreia se va face executarea. Cum biletul la ordin emis la data de 7 mai 2003 se execută de executorul judecătoresc din Calafat, instanța de executare este în speță Judecătoria Calafat.

Pentru toate aceste considerente în raport de obiectul cererii formulate de reclamantă și de dispozițiile art. 22 C. proc. civ., urmează a se stabili competența de soluționare a litigiului dintre SC S. SRL și SC A. SRL în favoarea Judecătoriei Calafat, căreia i se va trimite dosarul.

PENTRU ACESTE

MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Stabilește competența de soluționare a litigiului dintre reclamanta SC S. SRL și pârâta SC A. SRL în favoarea Judecătoriei Calafat, căreia i se va trimite dosarul. Irevocabilă. Pronunțata în ședință publică, astăzi 19 noiembrie 2004.