ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3478/2004

Asupra recursului de față;

Din actele dosarului, constată

următoarele:

S.V.

a fost agent șef de poliție în cadrul Inspectoratului

al Poliției de Frontieră Iași.

La data de 26 iunie 2001, prin

Ordinul nr. S361159/2001, este trecut în rezervă, fiind declarat „inapt pentru

serviciul militar pe timp de pace, apt limitat în timp de război”, gradul II de

invaliditate, stare a sănătății stabilită prin decizia nr. 750

46

din

26 iunie 2001 a Comisiei de Expertiză Medico-Militară de pe lângă Spitalul

Militar Iași.

La 15 ianuarie 2002, comisarul șef T.G.,

șeful I.J.P.F. Iași, în baza notei de raport a Șefului Direcției de Management

Resurse Umane, anulează în parte sus-menționatul ordin, în sensul că trecerea în

rezervă se face cu data de 31 iulie 2001.

La 26 iunie 2001, era în vigoare

Legea nr. 56/1992, în baza căreia S.V. putea pretinde unele drepturi bănești,

pentru trecerea în rezervă în caz de invaliditate, sens în care au și fost

emise Instrucțiunile nr. 1026/1999 ale Ministerului de Interne.

La 30 iunie 2001, Legea nr. 56/1992

a fost abrogată, prin O.U.G. nr. 105/2001, noul act normativ neincluzând

drepturile bănești aferente trecerii în rezervă pentru invaliditate.

Astfel, S.V. nu a beneficiat de

ajutorul bănesc egal cu de 12 ori solda integrală avută în ultima lună de

activitate.

S.V. cheamă în judecată pe:

a) U.O., subcomisar, juristul

unității militare;

b) T.G., comisar, șeful I.J.P.F. Iași

și

c) I.T., comisar șef în cadrul

I.S.P.F. Iași, pentru infracțiunile de abuz în serviciu contra intereselor

persoanelor și omisiunea sesizării organelor judiciare, prevăzute de art. 246

și art. 263 C. pen.

Petiționarul motivează că:

a) U.O. a semnat abuziv ordinul prin

care s-a modificat data trecerii sale în rezervă, inducând în eroare instanțele

judecătorești.

b) T.G. a refuzat, nejustificat,

acordarea celor 12 solde;

c) I.T., în calitate de contabil

șef, nu i-a acordat drepturile bănești cuvenite la trecerea în rezervă.

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel

Iași, prin rezoluția nr. 37/P/2003 din 17 iunie 2003, dispune neînceperea

urmăririi penale, în baza art. 228 alin. (1), combinat cu art. 10 lit. a) C.

proc. pen.

Procurorul general al Parchetului de

pe lângă Curtea de Apel Iași confirmă această rezoluție, respingând, ca

nefondată, plângerea petiționarului.

Petiționarul se plânge Curții de

Apel Iași, care, prin sentința penală nr. 5 din 24 februarie 2004, respinge, ca

nefondată, plângerea și îl obligă pe petent să plătească 200.000 lei cheltuieli

judiciare statului.

Petiționarul declară recurs,

reiterând cererea introductivă.

Recursul este nefondat.

Așa cum, legal și temeinic, au

reținut parchetul și Curtea de Apel Iași, Legea nr. 56/1992, astfel cum a fost

modificată prin O.U.G. nr. 80/1999, stabilea (art. 80), în favoarea

personalului Poliției de Frontieră Române, un ajutor bănesc echivalent a 12

solde integrale, în cazul polițistului care și-a pierdut capacitatea de muncă

în timpul serviciului și în legătură cu serviciul.

Acest ajutor bănesc se plătea pe lângă

pensia de invaliditate.

În aplicarea acestor dispoziții

legale, au fost date Instrucțiunile nr. 1026/1999, care obligau ca decizia

Comisiei de expertiză medico-legală să fie avizată de Comisia Centrală de

expertiză medico-legală a Ministerului de Interne.

Prin nota-raport nr. 669 din 12

august 1994, ministrul de interne aprobă ca, pentru cadrele militare încadrate

în grade de invaliditate, data trecerii în rezervă să fie ultima zi

calendaristică a lunii în care decizia medico-legală a fost avizată.

Aceste note-raport nu au fost

înlăturate de ultimele instrucțiuni, date de ministrul de interne în aplicarea

Legii nr. 56/1992, așa cum a fost modificată.

Decizia medicală nr. 750

46

26 iunie 2001, prin care petentul este clasat medical, este avizată, favorabil,

la data de 4 iulie 2001.

În perioada scursă de la emiterea

deciziei medico-legale și avizarea acesteia, intră în vigoare, la 30 iunie 2001,

O.U.G. nr. 105/2001, prin care Legea nr. 56/1992 este abrogată.

Noua Lege nu mai acordă drepturi

bănești, sub forma a 12 solde, pentru pierderea capacității de muncă și

pensionare consecutivă.

La 18 iulie 2001, în baza Ordinului nr.

S/361159, petentul este trecut în rezervă, incepând cu data de 26 iunie 2001,

fiind clasat medical cu gradul II de invaliditate.

Prin nota-raport nr. D.3/S.1/103815

din 4 ianuarie 2002, aprobată de inspectorul general al Inspectoratului General

al Poliției de Frontieră, șeful Direcției Management, Resurse Umane stabilește

măsurile care trebuiesc luate cu privire la situația lui S.V.

Conformându-se sus-menționatei

note-raport, conducerea I.J.P.F. Iași, emite ordinul nr. S/174126 din 15

ianuarie 2002, prin care se modifică, în parte, ordinul nr. S/361159 din 18

iulie 2001, în sensul că stabilește ca dată a trecerii în rezervă a lui S.V.

data de 31 iulie 2001, ultima zi a lunii în care certificatul-decizie medicală

este avizat.

Nu se poate reține, deci, că T.G.,

șef al I.J.P.F. Iași, U.O. consilier juridic și I.T. contabil șef, ar fi abuzat

de funcțiile lor și ar fi vătămat, cu intenție, interesele lui S.V.

Ca atare, Rezoluția din 17 iunie

2003, prin care Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași dispune neînceperea

urmăririi penale a lui T.G., I.T. și U.O., este întemeiată.

Așa fiind, în baza art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., hotărârea atacată va fi menținută, prin

respingerea recursului, conform dispozitivului deciziei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de petiționarul S.V., împotriva sentinței penale nr. 5 din 24

februarie 2004 a Curții de Apel Iași.

Obligă pe recurentul petiționar să

plătească statului suma de 100.000 lei cheltuieli judiciare.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

23 iunie 2004.