ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3199/2004

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința nr. 14446 din 15 decembrie 2003, Judecătoria Iași a hotărât astfel: „Respinge excepția prematurității acțiunii. Admite acțiunea formulată de reclamanții C.A.D. și C.D. în contradictoriu cu pârâții C.C.B.P. și SC A.G. SRL Iași și dispune radierea ipotecii constituită asupra imobilului situat în Iași proprietatea reclamanților transcris la Judecătoria Iași la 29 februarie 2000. Obligă pârâții la plata către reclamanți a sumei de 35.500 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată. Respinge cererea pârâtei C.C.B.P. de acordare a cheltuielilor de judecată”. Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că, suma de 120.000.000 lei, care reprezintă creditul a cărei restituire a fost garantată de reclamanți, a fost achitată în întregime și, ca atare, stingându-se obligația principală s-a stins și obligația accesorie privind ipoteca.

Apelul declarat de pârâtă împotriva susmenționatei sentințe a fost anulat ca netimbrat prin decizia nr. 432 din 2 aprilie 2004 a Curții de Apel Iași. Pentru a adopta această decizie, instanța de apel a reținut că apelanta nu a achitat anticipat taxa judiciară de timbru și timbrul judiciar a fost citată, pentru noul termen acordat la 2 aprilie 2004, cu mențiunea de a timbra cererea cu 34.000 lei taxă judiciară de timbru și 1.500 lei timbru judiciar. Cum că nu s-a conform acestei dispoziții, în cauză au devenit incidente prevederile art. 20 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, potrivit cărora neîndeplinirea obligației, până la termenul stabilit se sancționează cu anularea acțiunii sau a cererii.

De asemenea, potrivit art. 9 din O.G. nr. 39/1995 privind timbrul judiciar, în cazul nerespectării dispozițiilor ordonanței, se va proceda conform prevederilor legale în vigoare referitoare la taxa de timbru. Împotriva acestei ultime hotărâri a declarat recurs pârâta. Se susține în esență că soluția de anulare a apelului ca netimbrat este criticabilă, deoarece neîndeplinirea obligației de timbrare a cererii la termenul de 2 aprilie 2004 s-a datorat unei situații obiective. Astfel, susține recurenta, că prin O.U.G. nr. 14 din 1 aprilie 2004 s-a declarat ziua de 2 aprilie 2004 (când s-a judecat apelul) ca zi nelucrătoare și, ca urmare, instanțele din Iași au afișat anunțuri prin care au încunoștințat justițiabilii că pentru ziua de 2 aprilie 2004, se vor acorda termene din oficiu.

Existând incertitudine cu privire la desfășurarea activității de judecată în ziua de 2 aprilie 2004, reprezentantul recurentei nu s-a prezentat pentru a timbra și susține cererea de apel. Mai susține recurenta că, trebuie avut în vedere și faptul că M. Of. din 1 aprilie 2004, ajunge în teritoriu, cu o întârziere de cel puțin 24 ore față de data publicării efective, astfel că, față de cele arătate, solicită admiterea recursului, casarea deciziei atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Iași. Pe fondul cauzei, recurenta susține că cererea de chemare în judecată introdusă de reclamanți, era inadmisibilă, deoarece înregistrarea sau radierea unor fapte sau acte juridice se efectuează în temeiul dispozițiilor speciale ale Legii nr. 7/1996 a cadastrului și publicității imobiliare.

Încheierea din 20 iunie 2003 pronunțată de judecătorul de la Biroul de Carte Funciară este supusă căilor ordinare de atac, reclamanții neputând să-și valorifice dreptul de a cere radierea ipotecii prin introducerea unei noi cereri. Recursul pârâtei nu este fondat. Din examinarea actelor de la dosar, rezultă împrejurarea că pentru termenul de la 2 aprilie 2004, reprezentantul legal al recurentei nu a respectat cerințele referitoare la achitarea taxei judiciare de timbru și timbru judiciar, indiferent de motive și nu a depus la dosar un act cu ajutorul căruia să dovedească că este scutită legal de plata acestor taxe. Aceasta constituie motiv pentru anularea ca netimbrată a cererii de apel, hotărându-se în consecință.

Nici motivele invocate în recurs cu referire la situația incertă, a desfășurării activității instanțelor judecătorești în ziua de 2 aprilie 2004, creată prin emiterea O.U.G. nr. 289 din 1 aprilie 2004, nu pot fi luate în considerație, întrucât potrivit art. 20 din Legea nr. 146/1997, taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat sau oricând, până la termenul stabilit de instanță 2 aprilie 2004. Așa fiind, recursul pârâtei, urmează a fi respins ca nefondat, cu mențiunea că față de soluția pronunțată este de prisos a mai fi examinate și celelalte critici care vizează fondul pricinii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de pârâta C.C.B.P. Iași împotriva deciziei nr. 432 din 2 aprilie 2004, pronunțată de Curtea de Apel Iași, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședința publică, astăzi 30 septembrie 2004.