ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3632/2005

Asupra recursului penal de

față, constată următoarele:

Prin încheierea din 19

aprilie 2005 a Curții de Apel Craiova pronunțată în dosarul nr. 556/2005 s-a

luat în discuție din oficiu, temeinicia și legalitatea arestării preventive a

inculpatului N.V.

S-a apreciat că, potrivit

dispozițiilor art. 300

2

C. proc. pen., temeiurile avute în vedere la

luarea măsurii arestării preventive subzistă și, în raport de faza procesuală

în care se află cauza se impune privarea de libertate în continuare a

inculpatului, astfel că, s-a dispus menținerea stării de arest a acestuia.

Împotriva acestei încheieri

a declarat recurs pe care nu l-a motivat inculpatul.

Apărătorul inculpatului a

susținut că, în prezent temeiurile avute în vedere în momentul luării măsurii

arestării preventive nu mai subzistă și, în consecință a solicitat punerea

acestuia în libertate.

Analizând recursul declarat,

Curtea consideră că acesta nu este fondat.

Potrivit dispozițiilor art.

160

b

C. proc. pen., în cursul judecății instanța verifică periodic,

dar nu mai târziu de 60 zile, legalitatea și temeinicia arestării preventive.

În conformitate cu

dispozițiile art. 160

b

alin. (3) C. proc. pen., dacă instanța

constată că temeiurile care au determinat arestarea preventivă impun în

continuare privarea de libertate a inculpatului sau că există temeiuri noi care

justifică această măsură, dispune menținerea acesteia.

Cum, în cauză, temeiurile

arestării le constituie dispozițiile art. 148 lit. b

1

) și h) C.

proc. pen. și, acestea nu au dispărut, iar în cursul judecății, prima instanță

a stabilit vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.

2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, urmează a se constata că în mod judicios

s-a apreciat necesitatea menținerii în continuare a măsurii arestării

preventive.

În

consecință, în conformitate cu art. 385 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen.,

Curtea va respinge recursul declarat ca fiind nefondat.

Potrivit dispozițiilor art.

192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor

judiciare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

nefondat, recursul declarat de inculpatul N.V. împotriva încheierii din 19

aprilie 2005 a Curții de Apel Craiova, pronunțată în dosarul nr. 556/P/2005.

Obligă pe recurent să

plătească statului suma de 800.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de

200.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa

din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 10 iunie 2005.