ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4583/2004

Asupra recursurilor de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 31/ F din 6 ianuarie 2004, Tribunalul București, secția I penală, a condamnat pe inculpatul L.M. la 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru infracțiunea prevăzută de art. 20, raportat la art. 174 C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b), art. 73 lit. b) C. pen., art. 71 și art. 64 C. pen. Totodată, a fost menținută starea de arest a inculpatului și s-a dedus, din pedeapsa aplicată, durata arestării preventive, de la 8 octombrie 2003 la zi. În baza art. 14 și art. 346 C. proc. pen., a fost obligat inculpatul la 13.284.415 lei cu dobânda legală, de la rămânerea definitivă a hotărârii și până la achitarea debitului către partea civilă Spitalul Universitar de Urgență București.

Inculpatul a mai fost obligat la 5.000.000 lei despăgubiri către partea civilă L.N. S-au reținut, în esență, următoarele: La data de 12 august 2003, pe fondul unui conflict și a consumului de băuturi alcoolice, inculpatul, iritat de injuriile adresate de către partea vătămată, i-a aplicat acesteia o lovitură, în cap, cu o sapă, punându-i viața în primejdie. Curtea de Apel București, secția I penală, prin decizia penală nr. 284 din 22 aprilie 2004, admițând apelul Parchetului de pe lângă Tribunalul București, a desființat, parțial, sentința și, rejudecând, a dispus obligarea inculpatului și a părții vătămate la câte 6.642.275 lei, despăgubiri către partea civilă Spitalul Universitar de Urgență și dobânzile legale aferente sumelor, de la data rămânerii definitive a hotărârii și până la plata debitului.

A fost menținută starea de arest a inculpatului și s-a dedus, din pedeapsă, durata arestării preventive, de la 8 octombrie 2003, la zi. Prin aceeași decizie, au fost respinse apelurile declarate de inculpatul L.M. și partea vătămată L.N. În cauză, au declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, partea civilă L.N. și inculpatul L.M. Prin recursul declarat, Parchetul a solicitat majorarea pedepsei aplicate inculpatului, înlăturarea dispozițiilor referitoare la obligarea părții civile la plata cheltuielilor de spitalizare și a celor privind obligarea inculpatului la plata dobânzilor aferente. Inculpatul nu a depus motive scrise de recurs, iar, oral, a cerut reducerea pedepsei și a susținut aceleași critici formulate de Parchet, referitor la modul de soluționare a acțiunii civile.

Partea civilă a solicitat înlăturarea aplicării art. 73 lit. b) C. pen., majorarea despăgubirilor și acordarea de daune morale. Recursul Parchetului este, în parte fondat. În ceea ce privește criticile referitoare la pedeapsă, recursurile Parchetului și ale inculpatului nu sunt fondate. La stabilirea pedepsei, instanța de fond a făcut o corectă aplicare a prevederilor art. 72 C. pen. Astfel, în raport de gradul ridicat de pericol social al infracțiunii, reflectat de modul în care inculpatul a conceput și realizat tentativa de omor, pedeapsa de 3 ani închisoare a fost just individualizată. Alături de starea de provocare în care a acționat inculpatul, s-a avut în vedere totodată, starea de recidivă postexecutorie, dar și împrejurarea că inculpatul a avut o atitudine sinceră, în cursul procesului, recunoscând fapta și vinovăția.

Hotărârea atacată este, însă, greșită, sub aspectul soluționării acțiunii civile. Potrivit art. 14 alin. (1) C. proc. pen., acțiunea civilă are ca obiect tragerea la răspundere civilă a inculpatului și a părții responsabile civilmente. Așa fiind, dispoziția instanței de apel de obligare a părții vătămate, alături de inculpat, la despăgubiri în sumă de 6.642.275 lei către partea civilă Spitalul Universitar de Urgență, și la dobânzile aferente, este greșită, deoarece încalcă prevederile textului mai sus-menționat. Sub acest aspect, din conținutul adresei Spitalului Universitar de Urgență București, existentă la dosarul instanței de fond, rezultă că această unitate sanitară s-a constituit parte civilă, numai pentru suma reprezentând cheltuielile de spitalizare, fără să solicite dobânzi aferente acestei sume.

Recursul părții civile, în ceea ce privește latura penală este inadmisibil, iar, în ceea ce privește solicitarea, de a i se acorda daune morale, este nefondat. Astfel, potrivit art. 362 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., raportat la art. 385 2 C. proc. pen., partea civilă poate face recurs numai în ceea ce privește latura civilă a cauzei. Ori, critica referitoare la înlăturarea aplicării art. 73 lit. b) C. pen., privește exclusiv latura penală și, deci, nu poate fi primită în recursul părții civile. Oricum, chiar dacă s-ar accepta că partea civilă și-a păstrat și calitatea de parte vătămată, recursul acesteia apare nefondat, pentru aceleași motive pentru care apare ca nefondat și recursul Parchetului.

Referitor la daunele morale, instanțele au respins, justificat, solicitarea părții civile, datorită caracterului incert al operației care ar urma să fie efectuată și al inexistenței probațiunii, cu privire la necesitatea acesteia și a cuantumului costului unei asemenea operații. Pentru aceste considerente, urmează ca recursurile Parchetului, inculpatului și părții civile să fie admise numai în parte și să fie casate hotărârile atacate, numai cu privire la obligarea părții civile L.N. la plata sumei de 6.642.275 lei, cu titlu de despăgubiri și a dobânzilor aferente, către Spitalul Universitar București, dispoziții care vor fi înlăturate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, partea civilă L.N. și de către inculpatul L.M., împotriva deciziei nr. 284 din 22 aprilie 2004 a Curții de Apel București, secția I penală. Casează decizia atacată precum și sentința nr. 31 din 13 ianuarie 2004 a Tribunalului București, secția I penală, numai cu privire la obligarea părții civile L.N. să plătească suma de 6.642.275 lei, cu titlu de despăgubiri și dobânzile aferente acesteia către Spit. Universitar București, dispoziții pe care le înlătură. Compută din pedeapsa aplicată inculpatului durata arestării preventive de la 8 octombrie 2003, la zi. Menține celelalte dispoziții ale hotărârilor.

Onorariul apărătorului din oficiu, în sumă de 400.000 lei, va fi plătit din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 16 septembrie 2004.