ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4583/2004

Asupra recursurilor de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 31/ F din 6

ianuarie 2004, Tribunalul București, secția I penală, a condamnat pe inculpatul

L.M. la 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64

lit. a) și b) C. pen., pentru infracțiunea prevăzută de art. 20, raportat la art.

174 C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b), art. 73 lit. b) C. pen., art. 71 și

art. 64 C. pen.

Totodată, a fost menținută starea de

arest a inculpatului și s-a dedus, din pedeapsa aplicată, durata arestării

preventive, de la 8 octombrie 2003 la zi.

În baza art. 14 și art. 346 C. proc.

pen., a fost obligat inculpatul la 13.284.415 lei cu dobânda legală, de la

rămânerea definitivă a hotărârii și până la achitarea debitului către partea

civilă Spitalul Universitar de Urgență București.

Inculpatul a mai fost obligat la

5.000.000 lei despăgubiri către partea civilă L.N.

S-au reținut, în esență,

următoarele:

La data de 12 august 2003, pe fondul

unui conflict și a consumului de băuturi alcoolice, inculpatul, iritat de

injuriile adresate de către partea vătămată, i-a aplicat acesteia o lovitură,

în cap, cu o sapă, punându-i viața în primejdie.

Curtea de Apel București, secția I penală,

prin decizia penală nr. 284 din 22 aprilie 2004, admițând apelul Parchetului de

pe lângă Tribunalul București, a desființat, parțial, sentința și, rejudecând,

a dispus obligarea inculpatului și a părții vătămate la câte 6.642.275 lei,

despăgubiri către partea civilă Spitalul Universitar de Urgență și dobânzile

legale aferente sumelor, de la data rămânerii definitive a hotărârii și până la

plata debitului.

A fost menținută starea de arest a

inculpatului și s-a dedus, din pedeapsă, durata arestării preventive, de la 8

octombrie 2003, la zi.

Prin aceeași decizie, au fost

respinse apelurile declarate de inculpatul L.M. și partea vătămată L.N.

În cauză, au declarat recurs

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, partea civilă L.N. și

inculpatul L.M.

Prin recursul declarat, Parchetul a

solicitat majorarea pedepsei aplicate inculpatului, înlăturarea dispozițiilor

referitoare la obligarea părții civile la plata cheltuielilor de spitalizare și

a celor privind obligarea inculpatului la plata dobânzilor aferente.

Inculpatul nu a depus motive scrise

de recurs, iar, oral, a cerut reducerea pedepsei și a susținut aceleași critici

formulate de Parchet, referitor la modul de soluționare a acțiunii civile.

Partea civilă a solicitat

înlăturarea aplicării art. 73 lit. b) C. pen., majorarea despăgubirilor și

acordarea de daune morale.

Recursul Parchetului este, în parte

fondat.

În ceea ce privește criticile

referitoare la pedeapsă, recursurile Parchetului și ale inculpatului nu sunt

fondate.

La stabilirea pedepsei, instanța de

fond a făcut o corectă aplicare a prevederilor art. 72 C. pen.

Astfel, în raport de gradul ridicat

de pericol social al infracțiunii, reflectat de modul în care inculpatul a

conceput și realizat tentativa de omor, pedeapsa de 3 ani închisoare a fost

just individualizată.

Alături de starea de provocare în

care a acționat inculpatul, s-a avut în vedere totodată, starea de recidivă

postexecutorie, dar și împrejurarea că inculpatul a avut o atitudine sinceră,

în cursul procesului, recunoscând fapta și vinovăția.

Hotărârea atacată este, însă,

greșită, sub aspectul soluționării acțiunii civile.

Potrivit art. 14 alin. (1) C. proc.

pen., acțiunea civilă are ca obiect tragerea la răspundere civilă a

inculpatului și a părții responsabile civilmente.

Așa fiind, dispoziția instanței de

apel de obligare a părții vătămate, alături de inculpat, la despăgubiri în sumă

de 6.642.275 lei către partea civilă Spitalul Universitar de Urgență, și la

dobânzile aferente, este greșită, deoarece încalcă prevederile textului mai

sus-menționat.

Sub acest aspect, din conținutul

adresei Spitalului Universitar de Urgență București, existentă la dosarul

instanței de fond, rezultă că această unitate sanitară s-a constituit parte

civilă, numai pentru suma reprezentând cheltuielile de spitalizare, fără să

solicite dobânzi aferente acestei sume.

Recursul părții civile, în ceea ce

privește latura penală este inadmisibil, iar, în ceea ce privește solicitarea,

de a i se acorda daune morale, este nefondat.

Astfel, potrivit art. 362 alin. (1) lit.

d) C. proc. pen., raportat la art. 385

2

C. proc. pen., partea civilă

poate face recurs numai în ceea ce privește latura civilă a cauzei.

Ori, critica referitoare la

înlăturarea aplicării art. 73 lit. b) C. pen., privește exclusiv latura penală

și, deci, nu poate fi primită în recursul părții civile.

Oricum, chiar dacă s-ar accepta că

partea civilă și-a păstrat și calitatea de parte vătămată, recursul acesteia

apare nefondat, pentru aceleași motive pentru care apare ca nefondat și

recursul Parchetului.

Referitor la daunele morale,

instanțele au respins, justificat, solicitarea părții civile, datorită

caracterului incert al operației care ar urma să fie efectuată și al

inexistenței probațiunii, cu privire la necesitatea acesteia și a cuantumului

costului unei asemenea operații.

Pentru aceste considerente, urmează

ca recursurile Parchetului, inculpatului și părții civile să fie admise numai

în parte și să fie casate hotărârile atacate, numai cu privire la obligarea

părții civile L.N. la plata sumei de 6.642.275 lei, cu titlu de despăgubiri și

a dobânzilor aferente, către Spitalul Universitar București, dispoziții care

vor fi înlăturate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile declarate de

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, partea civilă L.N. și de către

inculpatul L.M., împotriva deciziei nr. 284 din 22 aprilie 2004 a Curții de

Apel București, secția I penală.

Casează decizia atacată precum și sentința nr. 31 din

13 ianuarie 2004 a Tribunalului București, secția I penală, numai cu privire la

obligarea părții civile L.N. să plătească suma de 6.642.275 lei, cu titlu de

despăgubiri și dobânzile aferente acesteia către Spit. Universitar București,

dispoziții pe care le înlătură.

Compută din pedeapsa aplicată

inculpatului durata arestării preventive de la 8 octombrie 2003, la zi.

Menține celelalte dispoziții ale

hotărârilor.

Onorariul apărătorului din oficiu,

în sumă de 400.000 lei, va fi plătit din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

16 septembrie 2004.