ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 958/2005

Asupra recursurilor de față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 1178

din 24 septembrie 2004, Tribunalul București, secția I penală, a condamnat pe

inculpații:

-

Cleber Jose de Oliveira

la 17 ani închisoare, pentru

săvârșirea infracțiunii de trafic internațional de droguri de mare risc,

prevăzută de art. 3 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 75 lit.

a) C. pen.;

-

Vinersar Samoilă

la 15 ani închisoare și 5 ani interzicerea

drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru infracțiunea

prevăzută de art. 26, raportat la art. 3 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 și la

10 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit.

a) și b) C. pen., pentru infracțiunea prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea

nr. 143/2000, pentru ambele cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen. și a art. 71

și art. 64 C. pen.

În baza art. 33 lit. a) –

art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus contopirea pedepselor, urmând ca inculpatul

să execute pedeapsa cea mai grea, de 15 ani închisoare și 5 ani interzicerea

drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., cu aplicarea art. 71 –

art. 64 C. pen.

-

Boșca Horațiu Gigel

la 15 ani închisoare și 5 ani

interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru

infracțiunea prevăzută de art. 26 C. pen., raportat la art. 3 alin. (2) din

Legea nr. 143/2000 și la 10 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor,

prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru infracțiunea prevăzută de

art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, pentru ambele cu aplicarea art. 75

lit. a) C. pen.

În baza art. 33 lit. a) –

art. 34 lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele, urmând ca inculpatul să

execute pedeapsa cea mai grea, de 15 ani închisoare și 5 ani interzicerea

drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., cu aplicarea art. 71 –

art. 64 C. pen.

Totodată, a fost menținută

starea de arest a inculpaților și s-a dedus, din pedeapsa aplicată, durata

arestării preventive a acestora, de la 17 februarie 2003, la zi.

În baza art. 117 C. pen.,

s-a dispus expulzarea inculpatului C.J.O.

În baza art. 17 alin. (1)

din Legea nr. 143/2000, raportat la art. 118 lit. e) C. pen., s-a dispus

confiscarea cantității de 4,840 kg cocaină depusă la I.G.P. – Direcția Cazier

Judiciar și Evidență Operativă.

În esență, s-au reținut

următoarele:

La data de 17 februarie

2003, în urma unei sesizări din partea poliției aeroportului Zurich, că

cetățeanul brazilian C.J.O., care călătorește pe ruta Brazilia - România, are

asupra sa două genți de voiaj, în care se află cocaină, organele de urmărire

penală l-au supravegheat și au constatat că inculpatul a fost așteptat la

aeroport de către inculpații V.S. și B.H.G., conform unei înțelegeri

prealabile.

Ulterior, inculpații s-au

deplasat cu un autoturism condus de inculpatul B.H.G., către Ploiești, fiind

opriți de organele de urmărire penală.

În urma percheziției

autoturismului și a inculpaților, s-a descoperit în cele două genți, ascunsă în

pereții dubli și, respectiv, în mânerul unei genți, cantitatea de 4.85 kg

cocaină.

Curtea de Apel București,

secția a II-a penală, prin decizia nr. 834/ A din 8 noiembrie 2004, a respins,

ca nefondate, apelurile inculpaților.

Totodată, a menținut starea

de arest și a dedus, din pedepsele aplicate, durata arestării preventive a

inculpaților, de la 17 februarie 2003, la zi.

Inculpații au declarat

recurs.

Prin recursul declarat,

inculpații au solicitat, în principal, achitarea în baza art. 11 pct. 2 lit.

a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., iar, în subsidiar, au

solicitat reducerea pedepsei, pentru inculpatul V.S., ca urmare a reținerii circumstanțelor

atenuante.

Recursurile inculpaților nu

sunt fondate.

Din examinarea lucrărilor

dosarului, rezultă că instanțele au reținut corect faptele și vinovăția

inculpaților, le-au dat o încadrare juridică corespunzătoare și le-au aplicat

pedepse just individualizate.

Transportul cantității de

4,85 kg cocaină de către inculpatul C.J.O. din Brazilia în România,

introducerea acestei cantități prin vama română, pe teritoriul României, unde a

fost așteptat de către ceilalți doi inculpați, V.S. și B.H.G., rezultă din

declarațiile martorilor P.Șt. și S.C.M., care au participat la efectuarea

percheziției asupra inculpaților, după ce au fost surprinși toți trei în

aceeași mașină, cu cele două geamantane, îndreptându-se spre Brașov.

Astfel, martorul P.Șt., la

cercetarea judecătorească a arătat, printre altele: „am fost martor asistent la

efectuarea unei percheziții asupra unui autoturism marca Opel Vectra, în care

s-au găsit două geamantane, aparținând unui cetățean portughez – sud american.

Aceste bagaje s-au deschis în fața mea și a unui alt martor asistent, S.M. S-au

găsit ascunse în pereții geamantanelor, după ce s-a tăiat căptușeala, mai multe

pachete, gen cărămidă. În urma efectuării unui test antidrog, s-a constatat că

pachetele conțineau cocaină. Percheziționarea autoturismului s-a făcut în fața

Parchetului. În autoturism erau trei persoane din care recunosc în boxă pe

inculpații C.J.O. și B.H.G. Privind mai atent în boxă, îl recunosc și pe

inculpatul V.S. Cetățeanul brazilian era speriat. Chiar și-a făcut necesitățile

fiziologice pe el”.

Relatările acestui martor

sunt confirmate și de martorul asistent S.C.M., care a precizat că „inculpații

au fost de față în momentul în care s-au tăiat capacele geamantanelor.

Nu-mi amintesc să fi făcut

obiecțiuni cu ocazia semnării procesului-verbal”.

Complicitatea celor doi

inculpați rezultă și din examinarea atentă a celorlalte probe administrate în

cauză, analizate amănunțit de către instanța de fond, în considerentele

sentinței.

De altfel, apărările

inculpaților au fost oscilante și contradictorii, lipsite de logică și

neplauzibile, așa cum în mod corect, s-a argumentat în considerentele sentinței

penale.

Așa fiind, criticile

referitoare la nedovedirea vinovăției inculpaților nu sunt întemeiate.

Nici criticile privind greșita

individualizare a pedepselor nu pot fi primite.

În raport de gradul deosebit

de ridicat de pericol social al infracțiunilor săvârșite, reflectat de modul

cum a fost concepută și realizată activitatea de transport și de introducere în

țară a drogurilor (ascunse abil în pereții falși și în mânerul geamantanelor)

de cantitatea mare a acestora, pedepsele, deși severe, nu sunt disproporționate

pentru a justifica reducerea lor.

Nu există nici temeiuri care

să justifice reținerea de circumstanțe atenuante.

Pentru aceste considerente,

nefiind nici alte temeiuri de casare care pot fi luate în considerare din

oficiu, urmează ca recursurile inculpaților să fie respinse, cu obligarea lor

la cheltuieli judiciare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

nefondate, recursurile declarate de inculpații B.H.G., V.S. și C.J.O. împotriva

deciziei penale nr. 834/ A din 8 noiembrie 2004 a Curții de Apel București,

secția a II-a penală.

Deduce din pedepsele

aplicate inculpaților, timpul arestării preventive de la 17 februarie 2003 la

10 februarie 2005.

Obligă pe recurentul

inculpat V.S. la plata sumei de 1.200.000 lei cheltuieli judiciare către stat,

iar pe inculpații B.H.G. și C.J.O. la plata sumei de câte 1.600.000 lei

cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 400.000 lei,

reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din

fondul Ministerului Justiției.

Onorariul cuvenit

interpretului de limbă portugheză, desemnat pentru inculpatul C.J.O., se va

plăti din fondul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 10 februarie 2005.