ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6891/2004

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin notificarea nr.624 din 7 august 2001

întocmită în baza Legii nr. 10/200, numiții S.S.O., I.E., S.V.E., B.G.L. și G.G.

au solicitat Primăriei Comunei Jariștea, județul Vrancea, restituirea în natură

a unui imobil situat în centrul comunei Jariștea, identificat prin indicarea

megieșilor și compus din: casă de locuit în stare avansată de uzură, cramă

(parter și subsol în suprafață de 300 mp), magazie și teren în suprafață de

1600 mp.

Primăria Comunei Jariștea, prin

dispoziția nr. 65 din 12 octombrie 2001, a restituit solicitanților, în

calitate de moștenitori ai defunctului B.G., imobilul din comuna Jariștea,

compus din locuință, magazie și teren aferent în suprafață de 1000 mp.

La data de 18 octombrie 2001 reclamanții S.S.O.,

I.E., S.V.E., B.G.L. și G.G. au atacat în justiție dispoziția dată de Primăria

Comunei Jariștea și au solicitat restituirea în natură a întregului imobil, așa

cum a fost identificat prin notificarea din 7 august 2001.

Investit cu soluționarea cauzei,

Tribunalul Vrancea, prin sentința civilă nr. 35 din 4 martie 2002, a admis

acțiunea formulată de reclamanții S.S.O., I.E., S.V.E., B.G.L. și G.G. și a

dispus restituirea în natură a imobilului situat în intravilanul Comunei

Jariștea, județul Vrancea, compus din teren de 3134 mp și construcțiile aflate

pe acesta: garaj, WC, magazie, garaj și magazie, o altă magazie, locuință,

atelier și cramă. S-a mai hotărât ca la punerea în posesie a reclamanților să

se aibă în vedere schița anexă la raportul de expertiză întocmit de ing. N.D.

Apelul declarat împotriva acestei

sentințe de pârâta Primăria Comunei Jariștea, județul Vrancea, a fost admis de

Curtea de Apel Galați, secția civilă, care, prin decizia nr. 29 din 22 mai

2002, a schimbat în tot hotărârea tribunalului în sensul că a respins ca

nefondată acțiunea.

Împotriva acestei decizii în termen legal

au declarat recurs reclamanții S.S.O., I.E., S.V.E., B.G.L. și G.G., recurs

promovat și semnat de avocat G.N. în baza împuternicirii avocațiale aflată la

dosar de apel.

În motivarea recursului reclamanții au

susținut că instanța de apel a dat o interpretare greșită expertizei tehnice

efectuată în cauză, cât și adeverinței nr. 1589/1996 eliberată de pârâta

Primăria Comunei Jariștea din care rezultă că autorul B.G. a deținut în

perioada 1951-1952 bunurile revendicate prin acțiune.

Recursul este fondat în temeiul unui

motiv de ordine publică ce a fost invocat și urmează a fi soluționat conform

art. 306 alin. 2 C. proc. civ.

Din certificatul de deces depus în

recurs, cât și din certificatul de moștenitor nr. 164 din 27 septembrie 2002

eliberat de B.N.P. N.M.E. (dosar recurs) rezultă că reclamantul G.G. a decedat

la 25 ianuarie 2002. Se constată astfel că decesul reclamantului a intervenit

în perioada în care pricina era pendinte la instanța de fond, atât tribunalul,

cât și instanța de apel pronunțând hotărâri judecătorești față de o persoană ce

nu mai putea avea capacitate de folosință.

Potrivit art. 7 alin. (1) din

Decretul nr. 31/1954, capacitatea de folosință începe de la nașterea persoanei

și încetează odată cu moartea acesteia.

Întrucât prin capacitatea de

folosință se înțelege acea parte a capacității civile a persoanei fizice,

privită individual, care constă în aptitudinea acesteia de a avea drepturi și

obligații civile, prin moarte, capacitatea de folosință încetează odată cu

încetarea însăși a existenței acelei persoane. In adevăr, calitatea de subiect

de drept, calitate inerentă ființei umane, nu poate supraviețui suportului său

uman.

Cum, în cauză, instanțele au pronunțat

hotărâri judecătorești în contradictoriu cu o persoană decedată, care, în lipsa

capacității procesuale de folosință nu a putut avea calitatea de parte în

proces, se impune admiterea recursului, casarea acestor hotărâri și reluarea

judecății.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite

recursul declarat de reclamanții S.S.O., S.V.E., B.G.L., G.G. și continuat de G.A.

și I.E. și continuat de I.C.E. împotriva deciziei nr. 29 din 22 mai 2002 a

Curții de Galați, secția civilă.

Casează decizia recurată precum și

sentința civilă nr. 35 din 4 martie 2002 a Tribunalului Vrancea și trimite

cauza spre rejudecare la același tribunal.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 8 decembrie

2004.