ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 301/2005

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 226 din 22 aprilie 2003 pronunțată de Tribunalul Vâlcea a fost respinsă ca nefondată contestația formulată de contestatorul H.H.C. împotriva dispoziției nr. 778 din 14 octombrie 2002 emisă de Primarul municipiului Râmnicu Vâlcea. S-a reținut din actele și lucrările dosarului precum și din concluziile expertizei efectuate în cauză că prin notificarea adresată Primăriei municipiului Râmnicu Vâlcea, reclamantul H.H.C., unic moștenitor al mamei sale decedate H.M. a solicitat restituirea în natură a suprafeței de 700 mp teren situat în Râmnicu Vâlcea, parte din terenul în suprafață totală de 2500 mp expropriat pentru utilitate publică prin Decretele nr. 494/1971 și nr. 53/1980.

Prin dispoziția nr. 778 din 14 octombrie 2002 emisă de Primarul municipiului Râmnicu Vâlcea s-a respins cererea de restituire în natură a terenului în suprafața de 700 mp din str. M.B., în spatele blocului nr. 128 și 105 cu motivarea că lucrările pentru care s-a dispus exproprierea ocupă funcțional întreg terenul cu utilități aferente ansamblului de locuințe: alei pietonale, parcare betonată, spațiu verde. S-a menționat că măsurile reparatorii nu se pot stabili în prezent întrucât nu au apărut normativele și legile speciale la care se referă art. 40 din Legea nr. 10/2001. Instanța a dispus efectuarea unei expertize tehnice. Expertul V.I. concluzionează în lucrarea depusă la dosar că terenul în litigiu este ocupat de blocul nr. 28, de o alee pentru circulație cu mijloace auto, de alei pietonale pentru acces la blocuri, de parcare auto, de rețea de canalizare, canale termice și spațiu verde.

Având în vedere actele și concluziile expertizei, tribunalul a stabilit că în mod corect a fost respinsă cererea de restituire în natură a terenului în litigiu de către Primarul municipiului Râmnicu Vâlcea cu mențiunea că persoana îndreptățită are vocație la măsuri reparatorii prin echivalent, deoarece terenul nu este liber ci este afectat de utilități aferente ansamblului de locuințe din zonă. Nemulțumit de această hotărâre, contestatorul a declarat apel. Curtea de Apel Pitești, secția civilă, prin decizia nr. 491/A din 15 martie 2004 a respins ca nefondat apelul contestatorului pentru aceleași considerente avute în vedere de tribunal și confirmate de concluziile noii expertize efectuate în apel de expertul L.I.

În termenul prevăzut de art. 301 C. proc. civ., împotriva acestei decizii a declarat recurs contestatorul invocând motivele prevăzute de art. 304 pct. 6, 8 și 10 C. proc. civ. Recurentul susține în esență că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra capătului de cerere privind restituirea în natură a terenului neexpropriat în suprafață de 386 mp și a interpretat greșit documentele depuse la dosar de SC A. Vâlcea (art. 304 pct. 6 și 8 C. proc. civ.). O altă critică se referă la împrejurarea că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra mijlocului de probă admis, respectiv expertiza efectuată de L.I. și a apreciat eronat probele administrate de tribunal, considerând corecte concluziile expertului V.I.

care nefiind specialist geo-topo a identificat alt teren învecinat cu cel pretins în cauză. Prin întâmpinarea depusă la dosar intimata Primăria municipiului Râmnicu Vâlcea cere respingerea recursului. Recursul declarat este fondat numai pentru considerentele ce se vor arăta în continuare. Prin notificarea adresată Primăriei municipiului Râmnicu Vâlcea, recurentul-contestator a solicitat în temeiul dispozițiilor Legii nr. 10/2001 restituirea în natură a suprafeței de teren de 700 mp din suprafața totală de 2500 mp expropriată conform Decretelor nr. 494/1971 și nr. 53/1980 și situată în Râmnicu Vâlcea, str. M.B., în spatele blocului nr. 128 și 4. Prin dispoziția nr. 778 din 14 octombrie 2002 emisă de Primarului Municipiului Râmnicu Vâlcea cererea a fost respinsă cu motivarea că terenul este ocupat de lucrările pentru care s-a dispus exproprierea așa încât recurentului i se cuvin măsuri reparatorii prin echivalent.

Contestând dispoziția emisă de primar, H.H.C. a susținut că suprafața de teren solicitată nu este afectată de lucrări. În cadrul motivării contestației a menționat că cel puțin suprafața de 386 mp este supusă restituirii întrucât nu a fost expropriată prin decretele menționate și este liberă de orice utilități. Instanța de apel a dispus efectuarea unei noi expertize întocmită de expertul L.I. (filele 9–85 dosar apel) în care acesta a identificat terenul în litigiu și a concluzionat în sensul că se poate restitui în natură recurentului suprafața de 385,68 mp, ce nu a fost expropriată prin cele două decrete și pentru care nu s-au primit despăgubiri iar această suprafață este delimitată în planul din anexa nr. 1 de punctele H, F, E, G scrise cu roșu.

Răspunzând la obiecțiunile formulate de intimata Primăria municipiului Râmnicu Vâlcea, expertul a precizat că se poate restitui în natură terenul în suprafață de 385,68 mp neafectat de traseul de canalizare și pe care au fost edificate de locatarii blocurilor, garaje din materiale ușoare, recuperabile ce pot fi demontate precum și grădini de legume și pomi. Deși hotărâtoare pentru dezlegarea în parte a apelului, instanța de apel nu a analizat judicios expertiza efectuată din care rezultă clar că terenul în suprafață de 385,68 mp individualizat de expertul L.I. poate fi retrocedat recurentului-contestator, mai ales că nu a fost expropriat prin cele două decrete menționate în contestație și nu s-au acordat despăgubiri.

În raport de cele expuse devin incidente cauzei dispozițiile art. 1 alin. (1) și art. 2 lit. h) din Legea nr. 10/2001. Celelalte motive de casare nu sunt fondate. Considerând întemeiat motivul de casare prevăzut de art. 304 pct. 10 C. proc. civ., Curtea, în baza art. 312 alin. (1) și (3) C. proc. civ. va admite recursul declarat de H.H.C., va casa decizia instanței de apel precum și sentința pronunțată de tribunal și în fond va admite în parte contestația, va anula în parte dispoziția emisă de Primarul municipiului Râmnicu Vâlcea în sensul că va dispune restituirea în natură a terenului în suprafață de 385,68 mp identificat prin expertiza întocmită de ing. L.I., va menține măsurile reparatorii din dispoziția primarului pentru diferența de teren ce nu se restituie în natură.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Admite recursul declarat de reclamantul H.H.C. împotriva deciziei civile nr. 491/A din 15 martie 2004 a Curții de Apel Pitești, secția civilă. Casează decizia atacată, precum și sentința civilă nr. 226 din 22 aprilie 2003 a Tribunalului Vâlcea, secția civilă, și în fond admite în parte contestația formulată de reclamant și anulează în parte dispoziția nr. 778 din 14 octombrie 2002 emisă de Primarul Municipiului Râmnicu Vâlcea în sensul că dispune restituirea în natură a terenului în suprafață de 385,68 mp, așa cum a fost identificat prin expertiza tehnică ing. L.I. Menține măsurile reparatorii din aceeași dispoziție pentru diferența de teren, care nu se restituie în natură. Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 19 ianuarie 2005.