ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 158/2005

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Reclamantul L.L. a chemat în judecată Ministerul Administrației și Internelor și Inspectoratul de Poliție al județului Olt, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună anularea Ordinului Ministerului Administrației și Internelor nr. S/II 2049 din 15 ianuarie 2004, prin care a fost sancționat disciplinat cu „amânarea promovării în grade profesionale pe o perioadă de un an”. În motivarea cererii, reclamantul a arătat că prin ordinul a cărei anulare o solicită, a fost sancționat disciplinar, considerându-se eronat că a manifestat neglijență în îndeplinirea sarcinilor de serviciu, constând în pierderea unui dosar privind unele sustrageri de aluminiu de la SC A. SA Slatina.

Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ, prin sentința nr. 396 din 8 iunie 2004, a admis acțiunea formulată de reclamant, dispunând anularea Ordinului nr. S/II/2049 din 15 ianuarie 2004 al Ministerului Administrației și Internelor, privind aplicarea sancțiunii disciplinare de amânare a promovării în grade profesionale, pe o perioadă de un an. Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut că potrivit art. 55 din Legea nr. 360/2002, privind Statutul polițistului, răspunderea disciplinară a polițistului se angajează pentru încălcarea cu vinovăție a îndatoririlor de serviciu, vinovăția urmând să fie dovedită în mod concret și indubitabil, de cel ce aplică sancțiunea. Referitor la procedura prealabilă s-a reținut că potrivit art. 154 din Constituția României, în măsura în care legile și celelalte acte normative nu contravin Constituției, rămân în vigoare.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, Ministerul Administrației și Internelor, criticând soluția pentru nelegalitate și netemeinicie. Recurentul a susținut în esență că instanța de fond în mod greșit a respins excepția inadmisibilității acțiunii reclamantului, pentru nerespectarea procedurii prealabile prevăzute de art. 5 din Legea nr. 29/1990, fără a ține seama de dispozițiile art. 61 alin. (3) din Legea nr. 360/2002, privind Statutul polițistului. Recursul este întemeiat, urmând a fi admis pentru considerentele ce vor fi expuse în cele ce urmează. În fapt, reclamantul L.L. a solicitat anularea Ordinului Ministerului Administrației și Internelor nr. S II/2049 din 15 ianuarie 2004, prin care a fost sancționat disciplinar cu „amânarea promovării în grade profesionale, pe o perioadă de un an”.

Potrivit art. 61 alin. (3) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, „polițistul nemulțumit de sancțiunea aplicată, se poate adresa instanței de contencios administrativ”, cu respectarea procedurii prealabile prevăzute de Legea nr. 29/1990, privind contenciosul administrativ. Astfel, conform dispozițiilor art. 5 din această lege, înainte de a cere tribunalului, anularea actului sau obligarea la eliberarea lui, cel care se consideră vătămat, se va adresa pentru apărarea dreptului său, în termen de 30 de zile de la data când i s-a comunicat actul administrativ sau de la expirarea termenului prevăzut la art. 1 alin. (2), autorității emitente care este obligată să rezolve reclamația în termen de 30 de zile, parcurgerea procedurii prealabile instituite de lege constituind o condiție imperativă a învestirii instanței de contencios.

Motivarea instanței de fond, potrivit căreia jurisdicțiile administrative sunt facultative și gratuite, nu poate fi primită, cu atât mai mult cu cât prin Decizia Curții Constituționale nr. 220 din 6 mai 2004, aceasta respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) și (5) din Legea nr. 29/1990, a contenciosului administrativ. În consecință, recursul fiind întemeiat, în sensul celor ce au precedat, urmează a fi admis, a se casa sentința atacată și în fond, a se respinge acțiunea reclamantului L.L.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de Ministerul Administrației și Internelor împotriva sentinței civile nr. 396 din 8 iunie 2004, a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ. Casează sentința atacată și în fond, respinge acțiunea formulată de L.L. Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 ianuarie 2005.