ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 969/2005

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la data de 26 februarie 2004, reclamanta T.M. a solicitat anularea hotărârii nr. 9768 din 30 ianuarie 2004, emisă de Casa Județeană de Pensii Bihor și obligarea acesteia să-i recunoască calitatea de beneficiară a Legii nr. 189/2000. În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că s-a refugiat din localitatea de domiciliu, Bicaciu, în localitatea Ianoșda și s-a reîntors în iunie 1944, în localitatea Bicaciu, unde s-a căsătorit. Curtea de Apel Oradea, secția comercială și de contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 216/CA - PI a admis acțiunea reclamantei, a anulat hotărârea nr. 9768 din 30 ianuarie 2004, emisă de pârâtă și a obligat-o să-i recunoască calitatea de beneficiară a O.G.

nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările ulterioare, pentru perioada 18 mai 1942 - 1 iunie 1944. Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că reclamanta a fost strămutată din localitatea de domiciliu, în Ianoșda, din mai 1942, până în iunie 1944, când s-a reîntors și s-a căsătorit. Împotriva acestei sentințe a formulat recurs, Casa Județeană de Pensii Bihor, considerând-o nelegală și netemeinică. În motivarea cererii de recurs s-a arătat în esență că reclamanta nu îndeplinea condițiile pentru acordarea drepturilor prevăzute de lege, pentru că a fost strămutată în altă localitate, decât cea de domiciliu, din motive etnice. Recursul este nefondat.

Potrivit prevederilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000, astfel cum a fost modificată, de prevederile acestei legi beneficiază persoana, cetățean român, care în perioada regimurile instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, a avut de suferit persecuții etnice, în sensul că a fost refugiată, expulzată sau strămutată în altă localitate. Reclamanta a făcut dovada, cu actele și înscrisurile depuse la dosarul cauzei, că a fost refugiată din localitatea de domiciliu, în anul 1942 și s-a reîntors în iunie 1944, căsătorindu-se în localitatea Bicaciu. Situația de refugiat rezultă din probele administrate, respectiv copie extras nr. 7905 din 22 decembrie 2003, eliberat de Direcția Județeană Bihor a Arhivelor Naționale, declarațiile martorilor B.P.

și B.V., copia certificatului de căsătorie. Așa fiind, interpretarea dată de instanță este legală și nu adaugă la lege. În consecință, soluția instanței fiind temeinică și legală, recursul se privește ca nefondat și în baza art. 312 C. proc. civ., urmează a fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de Casa Județeană de Pensii Bihor împotriva sentinței civile nr. 216/CA - PI din 22 martie 2004, a Curții de Apel Oradea, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 februarie 2005.