ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 514/2005

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată

la 2 februarie 2004, reclamanta B.M. a solicitat instanței, anularea hotărârii nr.

7140 din 19 decembrie 2003, emisă de pârâta Casa Județeană de Pensii Bihor și

obligarea acesteia să-i recunoască calitatea de beneficiară a O.G. nr. 105/1999,

aprobată prin Legea nr. 189/2000.

În motivarea acțiunii, a

susținut că are calitatea de persoană refugiată, în sensul actelor normative

menționate, fiind născută în refugiu și că această situație a dovedit-o cu

actele pe care le-a prezentat pârâtei.

Curtea de Apel Oradea, secția

comercială și de contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 160/CA/2004

- P.I. din 1 martie 2004, a admis acțiunea, a dispus anularea actului

administrativ atacat și a obligat pârâta să-i recunoască reclamantei, calitatea

de beneficiar al O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu

modificările și completările ulterioare, pentru perioada 15 martie 1943 - 6

martie 1945.

Instanța a reținut că

reclamanta a făcut dovada că s-a născut la 11 februarie 1943, în localitatea

Beznea, iar după nașterea ei, părinții au plecat în refugiu, împreună cu aceasta,

începând din luna martie 1943.

Împotriva sentinței a

declarat recurs, pârâta Casa Județeană de Pensii Bihor, susținând, în esență,

că instanța a interpretat eronat probele dosarului și a aplicat greșit legea.

În acest sens, a apreciat că reclamanta nu a făcut dovada unei persecuții

etnice și nici a situației de strămutare sau refugiu în altă localitate,

conform dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 189/2000.

Examinând hotărârea atacată,

în raport cu criticile formulate, cu actele dosarului și normele legale

incidente cauzei, se constată că recursul este nefondat.

Potrivit dispozițiilor art. 1

lit. c) din O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de

drepturile conferite de acest act normativ, persoanele de cetățenie română

care, în perioada 6 septembrie 1940 - 6 martie 1945, au avut de suferit

persecuții din motive etnice, fiind strămutate în altă localitate, decât cea de

domiciliu.

Prin H.G. nr. 127/2002, au

fost asimilate persoanelor strămutate, și cele refugiate.

În cauză, din actele

dosarului rezultă că reclamanta B.M. s-a născut la data de 11 februarie 1943,

în comuna Beznea, județul Bihor, părinții fiind P.I. și P.F.

Din actele emise de Direcția

Județeană a Arhivelor Naționale, rezultă că în indexul refugiaților români din

Ungaria, întocmit la 18 mai 1942 și, respectiv, la 15 martie 1943, figurează

numiții P.F. și P.I.

Este adevărat că aceste nume

și prenume sunt frecvent întâlnite în zona geografică respectivă și nu conferă

certitudinea că sunt părinții reclamantei, cu atât mai mult, cu cât fiind vorba

doar de un tabel nominal, nu există nici un fel de alte date de identificare a

persoanelor cuprinse în tabel.

Însă aceste probe sunt

completate cu declarațiile autentificate ale martorilor S.T. și M.M., din care

rezultă că părinții reclamantei, împreună cu aceasta, au fost refugiați, în

perioada martie 1943 - martie 1945, din comuna Beznea, în localitatea Roșia -

Beiuș.

Faptul că între declarațiile

sus-menționate și declarațiile anterioare ale martorilor F.G. și M.M. există

neconcordanțe în ce privește perioada de început al refugiului (respectiv iunie

1943 - martie 1945), nu justifică sub nici o formă refuzul pârâtei, de a

recunoaște reclamantei, calitatea de beneficiară a Legii nr. 189/2000, atâta

vreme, cât refugiul din localitatea de domiciliu a fost dovedit.

În consecință, pentru

considerentele arătate, se constată că hotărârea curții de apel este legală și

temeinică, iar recursul fiind nefondat, urmează a fi respins ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de pârâta Casa Județeană de Pensii Bihor împotriva sentinței nr. 160/CA/2004 -

P.I. din 1 martie 2004, a Curții de Apel Oradea, secția comercială și de

contencios administrativ, ca nefondat.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 1 februarie 2005.