ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2482/2005

de la 29 martie 2005 Asupra conflictului negativ de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 577 din 16 martie 2004, pronunțată de Judecătoria Pașcani, s-au admis plângerile formulate de P.N.T. împotriva hotărârilor nr. 1000/2002 și 79/2003 emise de Comisia Județeană Iași de aplicare a Legii nr. 18/1991, pe care le-a anulat. S-a respins plângerea formulată de petent în contradictoriu cu intimata Comisia Locală Pașcani de aplicare a Legii nr. 18/1991, reținând că nu are calitate procesuală pasivă. Sesizat cu soluționarea apelului introdus de Comisia Locală Pașcani de aplicare a Legii nr. 18/1991, Tribunalul Iași, prin decizia civilă nr. 765 din 8 octombrie 2004, a declinat competența soluționării recursului în favoarea Curții de Apel Iași, reținând în motivarea deciziei că plângerea împotriva hotărâri comisiei județene de fond funciar este supusă doar recursului potrivit art. 282 alin. (2) C. proc.

civ., iar în prezent competența judecării recursurilor revine curților de apel. Prin decizia civilă nr. 82 din 14 ianuarie 2005, Curtea de Apel Iași a declinat competența de soluționare a recursului în favoarea Tribunalului Iași și a dispus înaintarea dosarului Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului negativ de competență. În motivarea deciziei s-a argumentat în sensul că în prezent, față de dispozițiile Legii nr. 195/2004, litigiile în materia fondului funciar sunt supuse căilor de atac prevăzute de Codul de procedură civilă, fiind reintrodusă calea de atac a apelului, iar judecarea acestuia aparține tribunalului. Înalta Curte de Casație și Justiție investită cu soluționarea conflictului negativ de competență în temeiul art. 22 C. proc.

civ., stabilește competența judecării apelului în favoarea Tribunalului Iași. În sprijinul acestei soluții sunt prevederile art. III alin. (1) din Legea nr. 195 din 25 mai 2004 pentru aprobarea O.U.G. nr. 58/2003 privind modificarea și completarea Codului de procedură civilă. Dispozițiile evocate prevăd că hotărârile pronunțate de judecătorii în primă instanță în materia fondului funciar sunt supuse apelului la tribunal și recursului la curtea de apel. Drept urmare, tribunalul trebuia să califice calea de atac promovată ca fiind apel, deși a fost denumită „recurs”, și să procedeze la judecata ei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Stabilește în favoarea Tribunalului Iași competența soluționării recursului. Pronunțată în ședință publică, astăzi 29 martie 2005.