ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 6356/2004

Asupra recursului în anulare de

față,

Examinând actele dosarului, constată

următoarele:

Prin sentința penală nr. 142 din 18

septembrie 2001, Judecătoria Moldova Nouă a condamnat, printre alții, pe

inculpatul A.C. la pedeapsa de 5 ani închisoare, în baza art. 211 alin. (2) lit.

a), d) și e) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. A fost dedusă

prevenția de la 10 mai 2001 la zi.

Instanța a reținut că în seara zilei

de 22 aprilie 2001, inculpatul A.C., împreună cu alți 4 inculpați, implicați în

aceeași cauză, au sustras, prin violență, mai multe sume de bani de la părțile

vătămate L.C. și B.G.

Tribunalul Caraș Severin și Curtea

de Apel Timișoara au menținut sentința penală în privința acestui inculpat,

prin decizia penală nr. 5/ A din 10 ianuarie 2002 și, respectiv, prin decizia

penală nr. 547/ R din 3 iunie 2002.

Împotriva acestor hotărâri, Procurorul

General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a declarat

recurs în anulare, pentru motivul greșitei rețineri de către instanțele de

judecată a stării de recidivă postexecutorie în cazul inculpatului A.C.

S-a susținut că instanțele au încălcat

prevederile art. 37 alin. (1) lit. b) C. pen., întrucât anterior inculpatul

fusese condamnat la pedeapsa de 3 luni închisoare prin sentința penală nr. 21

din 2 februarie 1999 a Judecătoriei Moldova Nouă, pedeapsă în raport cu care nu

putea fi reținută starea de recidivă pentru fapta comisă la 22 aprilie 2001.

Examinând recursul în anulare, Înalta

Curte constată că este fondat, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 37 alin. (1) lit. b) C.

pen., există recidivă când după executarea unei pedepse cu închisoare mai mare

de 6 luni, după grațierea totală sau a restului de pedeapsă, ori după

împlinirea termenului de prescripție a executării unei asemenea pedepse, cel

condamnat săvârșește din nou o infracțiune cu intenție pentru care legea

prevede pedeapsa închisorii mai mare de un an.

În speță, astfel cum rezultă din

examinarea fișei de cazier a inculpatului A.C., acesta a fost condamnat

anterior la pedeapsa rezultantă de 3 luni închisoare, prin sentința penală nr. 21

din 2 februarie 1999 a Judecătoriei Moldova Nouă, executând pedeapsa până la

data de 11 ianuarie 2000, când a fost liberat condiționat.

Înalta Curte constată că

dispozițiile art. 37 alin. (1) lit. b) C. pen., referitoare la recidiva

postcondamnatorie, nu au incidență cu privire la inculpatul A.C., întrucât

primul termen al recidivei nu există, condamnarea anterioară fiind de 3 luni

închisoare, iar nu mai mare de 6 luni așa cum prevăd dispozițiile amintite.

Prin urmare, constatând temeinicia

recursului în anulare declarat de Procurorul General, Înalta Curte îl va admite,

va casa hotărârile atacate numai cu privire la greșita reținere a dispozițiilor

art. 37 lit. b) C. pen., în ceea ce îl privește pe inculpatul A.C., prevederi pe

care le va înlătura.

Vor fi menținute celelalte

dispoziții ale hotărârilor.

Conform art. 192 alin. (3) C. proc.

pen., onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu în sumă de 400.000 lei, se

va plăti din fondul Ministerului de Justiție.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul în anulare declarat

de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și

Justiție, împotriva sentinței penale nr. 142 din 18 septembrie 2001 a

Judecătoriei Moldova Nouă, deciziei penale nr. 5/ A din 10 ianuarie 2002 a

Tribunalului Caraș Severin și deciziei penale nr. 547/ R din 3 iunie 2002 a

Curții de Apel Timișoara, privind pe inculpatul A.C.

Casează hotărârile atacate numai cu

privire la greșita reținere a dispozițiilor art. 37 lit. b) C. pen., dispoziții

pe care le înlătură.

Menține celelalte dispoziții ale

hotărârilor.

Onorariul în sumă de 400.000 lei pentru

apărarea din oficiu, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

29 noiembrie 2004.