ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1208/2005

Asupra conflictului negativ de competență de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Reclamanții S.Z. și S.T. au chemat în judecată pe pârâții C.C. Stîlpeni și SC S.T.C. SRL și a solicitat: - obligarea pârâților să le lase în deplină proprietate și posesie un teren în suprafață de 1415 mp situat în punctul „Acasă”, situat pe raza comunei Bălilești sat Băjești; - obligarea pârâților la ridicarea tuturor construcțiilor edificate pe teren, sau să fie abilitați să le ridice pe cheltuiala pârâților; - obligarea pârâților la despăgubiri estimate provizoriu la 3.000.000 lei reprezentând contravaloarea lipsei de folosință a terenului revendicat pe ultimii trei ani. În motivarea acțiunii se arată că sunt proprietarii terenului revendicat conform titlurilor de proprietate eliberate în conformitate cu dispozițiile legii fondului funciar, iar pârâții folosesc în mod abuziv terenul și refuză eliberarea lui.

Judecătoria Câmpulung, prin sentința civilă nr. 757 din 8 aprilie 2004 a admis în parte acțiunea reclamanților, conform dispozitivului acesteia. Împotriva acestei hotărâri au declarat apel reclamanții la 26 aprilie 2004. Curtea de Apel Pitești prin decizia civilă nr. 1379/A din 18 iunie 2004 își declină competența de soluționare a apelului în favoarea Tribunalului Argeș. Se motivează că, în timpul soluționării apelului, a fost adoptată Legea nr. 195 din 25 mai 2004 pentru aprobarea O.U.G.

nr. 58/2003 privind modificarea și completarea Codului de procedură civilă, care la art. III prevede „hotărârile pronunțate de judecătorii în primă instanță în materia fondului funciar sunt supuse apelului la tribunal și recursului la curtea de apel, iar la art. I pct. 1 s-a lărgit competența materială a tribunalelor în sensul că acestora le revine „facultatea” de a judeca, ca instanță de apel, apelurile declarate împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorie în primă instanță în cazurile expres prevăzute de lege. S-a apreciat că litigiul face parte din materia fondului funciar, raportat la definirea noțiunii de fond funciar dată de art. 1 din Legea nr. 18/1991 republicată, în sensul că „Terenurile de orice fel, indiferent de destinație, de titlul în baza căruia sunt deținute sau de domeniul public ori privat din care fac parte, constituie fondul funciar al României…”.

Tribunalul Argeș, prin decizia civilă nr. 516 din 19 octombrie 2004 a declinat, la rândul său, competența de soluționare a apelului în favoarea Curții de Apel Pitești. A constatat existența conflictului negativ de competență și a înaintat dosarul la Înalta Curte de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului. Instanța a reținut că dispozițiile art. III din Legea nr. 195/2004 fac referire la acțiunile în materia „fondului funciar” însă se apreciază că această noțiune nu poate fi confundată cu natura juridică a acțiunii în revendicare; prevederile art. 1 din Legea nr. 18/1991 definesc categoria de bunuri imobile care „Alcătuiesc Fondul Funciar al României” ce nu pot fi asimilate mijloacelor de apărare a fondului funciar și nici nu pot da o altă definiție acțiunii în revendicare prin care se apără dreptul de proprietate ori un alt drept real asupra unui imobil.

Analizând conflictul negativ de competență creat, instanța constată legal punctul de vedere exprimat de Tribunalul Argeș. În adevăr, așa cum se poate observa din expunerea istoricului, reclamanții au formulat o acțiune în revendicare și daune, întemeiată pe un titlu de proprietate. Deci, suntem în prezența acțiunii proprietarului neposesor împotriva posesorului neproprietar. O asemenea acțiune nu poate fi definitivă ca făcând parte din materia fondului funciar, chiar dacă titlul de proprietate a fost emis pe numele reclamanților potrivit procedurii prevăzută de Legea nr. 18/1991. În consecință, în cauză, nu sunt aplicabile prevederile art. III alin. (1) din Legea nr. 195/2004. Astfel fiind, competența de soluționare a apelului aparține Curții de Apel Pitești, în temeiul art. 3 pct. 2 C. proc.

civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Stabilește în favoarea Curții de Apel Pitești competența soluționării apelului declarat de reclamanții S.Z. și S.T. împotriva sentinței civile nr. 757 din 8 aprilie 2004 a Judecătoriei Câmpulung. Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 februarie 2005.