ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 738/2005

Asupra conflictului de competență de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea civilă înregistrată sub nr. 320 din 16 ianuarie 2004, reclamanții D.R., B.O.M., B.R.M. și D.S.M. au chemat în judecată pe pârâții Consiliul Local Mioarele și Primăria Comunei Mioarele, județul Argeș, pentru a fi obligați să le lase în deplină proprietate și posesie terenul în suprafață de 464 mp situat în pct. ”Sat Sustănești”. Judecătoria Câmpulung, prin sentința civilă nr. 635 din 25 martie 2004 a respins acțiunea formulată de reclamanți, motivând că pentru terenul revendicat prin acțiune, reclamanții nu au depus titlul de proprietate, deși li s-a pus în vedere de instanță. Împotriva sentinței Judecătoriei Câmpulung au declarat apel reclamanții, invocând nelegalitatea și netemeinicia sentinței pronunțată în cauză.

Prin decizia civilă nr. 1403/A din 21 iunie 2004 Curtea de Apel Pitești, secția civilă, a declinat competența materială de soluționare a apelului în favoarea Tribunalului Argeș. Pentru a hotărî astfel Curtea de Apel Pitești a reținut că hotărârea pronunțată de instanță asupra unei acțiuni în revendicare având ca obiect un teren, se încadrează în prevederile art. III din Legea nr. 195/2004, care vizează hotărârile date în materia fondului funciar. La rândul său Tribunalul Argeș, secția civilă, prin decizia civilă nr. 537 din 2 noiembrie 2004 a declinat competența de soluționare a apelului în favoarea Curții de Apel Pitești. Ivindu-se conflict negativ de competență între cele două instanțe, dosarul a fost înaintat Înaltei Curți de Casație și Justiție spre a se pronunța, în baza art. 22 alin. (3) C. proc.

civ., cu regulator de competență. În speță, nu este vorba despre un litigiu în materia fondului funciar, deoarece o astfel de calificare nu poate fi dată decât litigiilor născute în legătură cu aplicarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, modificată și completată prin Legea nr. 169/1997 și Legea nr. 1/2000, acțiunea reclamanților fiind întemeiată pe dispozițiile art. 480 Cod civil, astfel că nu se încadrează în categoria litigiilor de fond funciar, conform Legii nr. 18/1991, care sunt reprezentate de: plângeri împotriva hotărârii Comisiei Județene, cereri de anulare a titlului de proprietate, cereri de obligare a comisiilor locale de punere în posesie și alte asemenea. Față de obiectul litigiului dedus judecății, instanța supremă apreciază că în speță competentă să soluționeze apelul este Curtea de Apel Pitești, care are competența generală în soluționarea apelurilor, potrivit art. 3 pct. 2 C. proc.

civ., motiv pentru care în temeiul art. 158 C. proc. civ. stabilește competența materială de soluționare a apelului în favoarea Curții de Apel Pitești.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Stabilește competența de soluționare a apelului formulat de reclamanții D.R., B.O.M., B.R.M. și D.S.M. împotriva sentinței civile nr. 635 din 25 martie 2004 a Judecătoriei Câmpulung, în favoarea Curții de Apel Pitești. Cu recurs. Pronunțată în ședință publică, astăzi 2 februarie 2005.