ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1389/2005

Asupra recursurilor de față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 331

din 17 august 2004, Tribunalul Bacău a condamnat pe inculpatul

B.C.

la 7 ani închisoare, pentru

infracțiunea de loviri cauzatoare de moarte, prevăzută de art. 183 C. pen., cu

aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.

În temeiul art. 36 alin.

(1), raportat la art. 34 lit. b) C. pen., instanța a dispus contopirea pedepsei

aplicată în cauză cu pedeapsa de 6 luni, pentru infracțiunea de lovire,

prevăzută de art. 180 alin. (2), cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., aplicată

prin sentința penală nr. 4187 din 16 decembrie 2003, faptele fiind concurente,

urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 7 ani închisoare.

Totodată, s-a revocat

suspendarea condiționată a executării pedepsei de 2 ani închisoare, aplicată

prin sentința penală nr. 50/2001 a Judecătoriei Moinești, urmând ca prin

adăugarea acesteia la pedeapsa de 7 ani închisoare, urmând ca inculpatul să

execute, în final 9 ani închisoare.

S-a menținut starea de arest

și în temeiul art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată, durata

arestului preventiv, de la 10 octombrie 2003, la zi.

S-au anulat formele de

executare emise în baza sentinței penale nr. 4187 din 16 decembrie 2003,

pronunțată de Judecătoria Bacău.

Inculpatul a fost obligat să

plătească părții civile B.L., suma de 84.484.400 lei daune materiale și

20.000.000 lei daune morale și părții civile B.V., suma de 500.000 lei lunar,

cu titlu de prestație periodică, de la data decesului victimei (8 octombrie

2003), până la majoratul sus-numitului și suma de 20.000.000 lei, cu titlu de

daune morale.

S-a luat act că celelalte

părți vătămate nu s-au constituit părți civile în cauză.

În temeiul art. 14 și art.

346 C. proc. pen., raportat la art. 998 C. pen. și art. 106 din O.U.G. nr.

150/2002, inculpatul a fost obligat să plătească C.A.S. Bacău, suma de

4.776.000 lei, reprezentând cheltuielile efectuate cu transportul victimei la

spital și cu tratamentul aplicat acesteia.

Pentru a hotărî astfel,

instanța de fond a reținut, în esență că, la data de 7 octombrie 2003, pe

fondul unui conflict mai vechi în legătură cu o suprafață de teren disputată de

părți și a consumului de băuturi alcoolice, inculpatul a urmărit pe nașul său

B.I., care se îndrepta spre casă, aplicându-i o singură lovitură cu pumnul în

zona feței. În urma loviturii primite victima s-a dezechilibrat și în cădere

s-a izbit cu capul de sol, suferind leziuni grave (fractură de boltă și bază de

craniu) datorită cărora a decedat ulterior la spital.

Curtea de Apel Bacău, prin

decizia penală nr. 332 din 26 octombrie 2004, admițând apelurile Parchetului de

pe lângă Tribunalul Bacău și părților civile B.L. și B.V., a desființat în

parte sentința atacată, majorând cuantumul daunelor materiale cuvenite părții

civile B.L. la 100.000.000 lei și cuantumul daunelor morale datorate părților

civile B.L. și B.V. (fiu) la câte 80.000.000 lei.

Totodată, inculpatul a fost

obligat la plata sumei de 500.000 lei, către partea civilă B.L., reprezentând

contribuție periodică lunară, începând de la 8 octombrie 2003, până la

încetarea stării de nevoie a acestuia.

Celelalte dispoziții ale

sentinței au fost menținute.

Recursul, prin care

inculpatul B.C. solicită aplicarea circumstanței atenuante a provocării,

prevăzută de art. 73 lit. b) C. pen., cu reducerea corespunzătoare a pedepsei

și a despăgubirilor civile, s-a respins, menținându-se starea de arest a

acestuia cu deducerea detenției la zi.

Totodată, s-au respins, ca

nefondate, apelurile declarate de părțile vătămate B.N.M., B.V., P.B.L. și B.I.

Împotriva menționatelor

hotărâri, au declarat recurs atât inculpatul B.C., părțile civile B.L., B.V.,

cât și părțile vătămate B.I., B.V., B.N.M. și P.L.

Prin recursul inculpatului,

se critică hotărârile pronunțate cu privire la individualizarea pedepsei,

solicitându-se ca și în apel, aplicarea circumstanței atenuantă a provocării,

prevăzută de art. 73 lit. b) C. pen., cu reducerea corespunzătoare a pedepsei

și a cuantumului despăgubirilor civile.

La rândul lor, părțile

civile B.L. și B.V. solicită majorarea despăgubirilor civile, pe care le

consideră neîndestulătoare în raport de pericolul prezentat de inculpat prin

infracțiunea comisă, iar părțile vătămate B.I., B.V., B.N.M. și P.L. consideră

că, în mod nejustificat cele două instanțe au respins pretențiile civile

formulate de aceștia.

Examinând hotărârile

atacate, în raport de motivele de casare invocate în recursul inculpatului, se

constată că instanțele au reținut corect situația de fapt și vinovăția

acestuia, încadrarea juridică în infracțiunea de loviri cauzatoare de moarte,

prevăzută de art. 183 C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., fiind

corespunzătoare.

Din probele administrate

(procesul-verbal și planșele foto întocmite cu ocazia cercetării locului

faptei, raportul de constatare medico-legală, declarațiile martorilor B.V.,

D.M., D.I., B.I., G.V., I.L., I.D., C.M. și C.F., coroborate cu recunoașterile

inculpatului), care au fost analizate în considerentele hotărârilor atacate

rezultă, fără dubiu, că la data de 8 octombrie 2003, pe fondul unor dispute mai

vechi în legătură cu o suprafață de teren și a consumului de băuturi alcoolice,

inculpatul l-a urmărit pe B.I. (nașul său) când se îndrepta spre domiciliu,

aplicându-i o singură lovitură cu pumnul în zona feței. Ca urmare, victima s-a

dezechilibrat și în cădere s-a izbit cu capul de sol, suferind leziuni grave

(fractură de boltă și bază de craniu) datorită cărora a decedat ulterior în

spital.

Susținerile inculpatului, în

sensul că ar fi comis fapta sub stăpânirea unei puternice tulburări,

determinată de o provocare din partea victimei nu sunt dovedite, astfel încât

în mod just, cele două instanțe au apreciat că în cauză nu sunt aplicabile

prevederile art. 73 lit. b) C. pen.

Referitor la pedeapsa de 7

ani închisoare, aplicată inculpatului se constată că aceasta a fost corect

individualizată, la stabilirea ei și a modalităților de executare instanța de

fond având în vedere criteriile prevăzute de art. 72 și art. 56 C. pen.,

respectiv gradul de pericol social sporit al infracțiunii reținută, condițiile

concrete în care a fost comisă cât și de persoana infractorului, care a mai

săvârșit fapte antisociale, aflându-se în stare de recidivă postcondamnatorie.

În cauză nu se impune nici

modificarea despăgubirilor civile și a daunelor morale la care inculpatul a

fost obligat față de părțile civile B.V., B.L., cuantumul acestora fiind

conform cu probele existente la dosar.

Cu privire la recursurile

formulate de părțile vătămate B.I., B.V., B.N.M. și P.L., constatându-se că

acestea nu s-au constituit părți civile în procesul penal, în mod corect apelul

acestora a fost respins, ca atare.

Întrucât motivele de casare

invocate de recurenți nu sunt fondate, iar din actele dosarului nu rezultă alte

motive din cele prevăzute de art. 385

9

alin. penultim C. proc. pen.,

care pot fi luate în considerare din oficiu, urmează ca recursurile declarate

de inculpatul B.C. părțile civile B.L., B.V. și părțile vătămate B.I., B.V.,

B.N.M. și P.L. să fie respinse, ca atare, în baza art. 385

15

pct. 1

lit. b) C. proc. pen., cu obligarea recurenților la plata cheltuielilor

judiciare către stat.

Potrivit art. 88 C. pen., se

va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, perioada arestării preventive, de

la 10 octombrie 2003, la zi.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

nefondate, recursurile declarate de inculpatul B.C. și de părțile civile B.L.,

B.V., B.I., B.V., B.N.M. și P.L. împotriva deciziei penale nr. 332 din 26

octombrie 2004 a Curții de Apel Bacău.

Deduce din pedeapsa aplicată

inculpatului durata arestării preventive de la 10 octombrie 2003 la 24

februarie 2005.

Obligă recurentul inculpat

la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 1.200.000 lei, iar

părțile civile la câte 200.000 lei cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 24 februarie 2005.