ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1987/2005

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 492

din 23 decembrie 2003 a Tribunalului Gorj au fost condamnați inculpații:

-

D.G.O.,

pentru săvârșirea infracțiunii de proxenetism,

prevăzută de art. 329 alin. (2) C. pen., cu aplicarea dispozițiilor art. 37

lit. b) C. pen., la 3 ani închisoare; s-a făcut aplicarea dispozițiilor art. 64

și art. 71 C. pen.; s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor civile,

prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen., pe o durată de 2 ani în

condițiile art. 66 C. pen.

-

D.C.,

în baza art. 329 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art.

74 – art. 76 C. pen., la o pedeapsă de un an închisoare, în baza art. 81 C.

pen., suspendându-se condiționat executarea pedepsei, punându-i-se în vedere

prevederile art. 83 și urm. C. pen.

Fiecare inculpat a fost

obligat la plata a câte 2.000.000 lei cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunța această

soluție, instanța de fond a reținut în fapt că, inculpatul D.G.O. le-a promis

părților vătămate G.S.M. și F.M. că le va asigura locuri de muncă în Germania,

într-un bar de noapte; inculpatul urma să primească pentru această activitate,

de la patronul barului, suma de 500 Euro.

Ulterior, părților vătămate

li s-au adus la cunoștință de către inculpat că trebuie să plece întâi în

Iugoslavia, unde au fost vândute, succesiv, la diferiți proxeneți, ajungând în

final în Macedonia, unde au lucrat într-un club de noapte, fiind obligate să se

prostitueze. Urmare unei razii a poliției macedonene, G.S.M. a fost repatriată,

iar F.M.C. a fugit în Italia și apoi revenind în România.

În cauză s-a stabilit starea

de fapt și vinovăția inculpaților pe baza declarațiilor inculpaților, ale

martorilor și ale părților vătămate, procesului-verbal de constatare,

documentele de călătorie ale părților vătămate și adresele emise de către

Poliția de Frontieră. Probele administrate s-au coroborat cu recunoașterea

inculpaților.

Din administrarea probelor

menționate, instanța de fond a apreciat necesară schimbarea încadrării

juridice, nefiind realizat elementul material al infracțiunii de trafic de

persoane, prevăzută în legea specială (678/2001), neexercitându-se violențe

asupra părților vătămate, recrutarea realizându-se în condițiile în care

acestea cunoșteau că vor lucra ca „dame de companie”.

Împotriva acestei sentințe

au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj, criticând-o sub

raportul noii încadrări, a neaplicării dispozițiilor art. 36 C. pen., față de

inculpatul D.G.O. și pentru greșita reținere a circumstanțelor atenuante,

pentru inculpata D.C. și inculpații, solicitând reducerea pedepsei.

Curtea de Apel Craiova,

secția penală, prin decizia penală nr. 284 din 7 iunie 2004, a respins, în baza

art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., apelurile declarate, ca nefondate. Au

fost obligați apelanții-inculpați la plata, respectiv, 900.000 lei cheltuieli

judiciare către stat inculpatul D.G.O. din care 400.000 lei onorariu avocat

oficiu și 300.000 lei cheltuieli judiciare statului, inculpata D.C.

Instanța de apel, în

considerentele deciziei, a reținut că încadrarea faptei a fost realizată în mod

corect, iar individualizarea pedepselor aplicate este justă.

Împotriva acestei decizii a

declarat recurs în termen legal inculpatul D.G.O., solicitând admiterea

recursului și redozarea pedepsei, în sensul reducerii cuantumului acesteia.

Recursul este neîntemeiat,

astfel după cum se va arăta în continuare.

Din analiza actelor

dosarului rezultă că instanțele au stabilit în mod corect starea de fapt,

încadrarea faptei și vinovăția inculpatului. Din probele administrate rezultă

în mod indubitabil săvârșirea de către recurentul inculpat a infracțiunii

pentru care a fost condamnat.

Individualizarea pedepsei s-a făcut

în deplină concordanță cu dispozițiile art. 72 din C. pen., avându-se în vedere

statutul de recidivist al inculpatului, precum și faptul că acesta a perseverat

în săvârșirea aceluiași gen de infracțiuni.

Având în vedere necesitatea

realizării scopului preventiv-educativ al pedepsei, potrivit dispozițiilor art.

652 C. pen., Curtea urmează să respingă, ca nefondat, recursul inculpatului.

Recurentul va fi obligat la

plata cheltuielilor judiciare către stat, onorariul apărătorului din oficiu

fiind avansat din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

nefondat, recursul declarat de inculpatul D.G.O. împotriva deciziei penale nr. 284

din 7 iulie 2004 a Curții de Apel Craiova.

Obligă pe recurent să

plătească statului suma de 1.600.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de

400.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa

din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 23 martie 2005.