ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 08.10.2004

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7440/2004

HOTĂRÂRE
08.10.2004
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7440/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 41/2002,

Curtea de Apel Iași a admis în parte acțiunea formulată de SC E. SA, sucursala Iași,

în contradictoriu cu Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței

București și Administrația Națională a Drumurilor - Direcția Regională Iași, în

sensul anulării deciziei, emisă de către primul pârât și a procesului-verbal,

emis de cel de al doilea pârât. Pe cale de consecință, a exonerat reclamanta,

de la plata sumei de 50.000.000 lei, reprezentând cota de 5%, restantă și

80.700.000 lei, majorări aferente, menținând actele de control, pentru restul

sumelor.

Pentru a pronunța această hotărâre,

instanța de fond a reținut, pe baza raportului de expertiză tehnică dispus în

cauză, că:

Aplicarea cotei de

constituire a Fondului special al drumurilor publice este de 5% din valoarea

unui autolaborator M.B., achiziționat de reclamantă, conform D.V.I. nr. 12804

din 2 februarie 1999, fără componentele electronice ce constituiau laboratorul

bunului importat. Aceasta, deoarece, atât conform Legii nr. 118/1996, cât și

Normelor metodologice de constituire și utilizare a Fondului special al drumurilor

publice, se precizează că se aplică o cotă asupra „valorii în vamă a

autovehiculelor importate”.

Potrivit Decretului nr. 328/1966,

prin autovehicul se înțelege orice vehicul care se deplasează cu mijloace

proprii. Cum în speță, autolaboratorul servește la transportul de persoane și

nu efectuează lucrări cu ajutorul echipamentului electronic de laborator și

care, este independent de autovehicul, putând funcționa și într-un laborator staționar.

Împotriva acestei sentințe a

declarat recurs, pârâtul Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței

București, criticând-o pentru netemeinicie, deoarece:

Conform art. 4 din Legea nr.

118/1996, în cazul achiziționării din import a unui autovehicul, cota de 5%

pentru constituirea Fondului special al drumurilor publice, se aplică asupra

valorii în vamă a bunului, valoare ce se regăsește în D.V.I. Prin urmare, suma

reținută prin actul de control, este corectă, deoarece corespunde acestei sume

declarate de intimată, cu prilejul importului. În plus, autovehiculul M. este

special construit, pentru a funcționa împreună cu accesoriile sale, fapt ce

duce la consecința firească a plății fondului special și pentru aceste

accesorii.

Examinând recursul

reclamantei, prin prisma criticii formulate, se constată că acesta este

nefondat.

Astfel, atâta vreme, cât

Legea nr. 118/1996 (în prezent abrogată prin O.G. nr. 3/2003), precizează că

acea cotă de 5% pentru constituirea Fondului special al drumurilor publice, se

aplică asupra valorii în vamă a „autovehiculelor și remorcilor importate”,

rezultă că această cotă a fost calculată în mod corect de către instanța de fond,

la valoarea autovehiculului.

Așadar, bunul importat fiind

funcțional prin el însuși, fără ajutorul echipamentului de laborator și

putându-se încadra în categoria bunurilor mobile corporale, ca mijloc fix,

conform Legii nr. 15/1994, rezultă că este un bun independent, față de acel echipament

electronic.

Pe cale de consecință, pe

baza raportului de expertiză și în baza unei interpretări corecte a

prevederilor Legii nr. 118/1996, coroborat cu cele ale Legii nr. 15/1994 și a

Decretului nr. 328/1996, instanța de fond a făcut o corectă aplicare a legii,

în ce privește impunerea cotei de 5% asupra valorii autovehiculului.

Nefiind îndeplinit nici unul

din motivele prevăzute de art. 304 C. proc. civ., urmează ca în temeiul art. 312

Respinge recursul declarat

de Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului împotriva sentinței

civile nr. 41/CA din 26 martie 2000 a Curții de Apel Iași, secția de contencios

administrativ, ca nefondat.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 8 octombrie 2004.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2003-01-23
0,92
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 219/2003
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: SC A. SRL Sibiu a solicitat obligarea Ministerului Transportului să-i restituie suma de 11.229.212 lei, reprezentând plata nedatorată. În motivarea acțiun
ÎCCJ 2006-02-01
0,92
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 342/2006
nr. 118/1996, modificată și completată prin Legea nr. 264/2001, întrucât obligația calculării și vărsării sumelor rezultate din aplicarea prevederilor art. 4 din Legea nr. 118/1996, revine producătorilor și importatorilor, persoane fizice ș
ÎCCJ 2003-02-26
0,92
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 781/2003
clamanta a învederat că pentru activitatea de comercializare a carburanților auto în perioada 1 ianuarie 1997 – 24 mai 2001 nu avea obligația să achite la Fondul special al drumurilor publice sumele rezultate din aplicarea art.4-5 din Legea
ÎCCJ
0,92
ÎCCJ, decizie (scj.ro #85497)
Drumuri publice.Fondul special al drumurilor publice.Cazul autoturismelor aduse în țară în sistem leasing și al autovehiculelor neradiate din circulație 1. Pentru vehiculele aduse în țară în sistem leasing se datorează, pentru fondul specia
ÎCCJ 2005-04-26
0,92
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2861/2005
bile prevederile Legii nr. 118/1996 privind constituirea și utilizarea Fondului special al drumurilor publice, astfel cum a fost modificat și completat ulterior. Din analiza normelor legale aplicabile în speță, rezultă că obligații la Fondu
Sursă