ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 6289/2004

Asupra recursului de față:

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 982

din 10 august 2004, pronunțată de Tribunalul București, secția a II-a penală, a

fost respinsă, ca neîntemeiată, cererea de întrerupere a executării pedepsei

formulată de condamnatul R.N.

Pentru a pronunța această

hotărâre, prima instanță a reținut că cel condamnat a solicitat întreruperea

executării pedepsei de 7 ani închisoare care i-a fost aplicată prin sentința

nr. 875 din 21 decembrie 2001 a Tribunalului București, secția a II–a penală.

În motivarea cererii

condamnatul a arătat că suferă de mai multe afecțiuni grave care îi creează o

stare de sănătate precară ce îl pune în imposibilitate de a executa pedeapsa

prin privare de libertate, maladii care s-au agravat în penitenciar.

În cauză s-a dispus

efectuarea unei nouă expertiză medico – legală în concluziile căreia se

menționează că recurentul suferă de cardiopatie ischemică cu sechele de infarct

miocardic antero – septal, a avut un accident vascular ischemic cerebral,

silvian stâng cu hemipareză dreaptă, afazie (parțială) și a fost consumator de

heroină.

Actul medical respectiv

concluzionează că în rețeaua sanitară a A.N.P. maladiile respective se pot

trata prin acordarea asistenței medicale.

Apelul declarat împotriva

acestei soluții, a fost respins prin decizia nr. 695/ A din 23 septembrie 2004

a Curții de apel București, secția a II–a penală.

Nemulțumit de aceste

soluții, condamnatul a declarat recurs.

Apărătorul invocând motivele

depuse de către condamnat la dosar a susținut că în mod greșit instanțele i-au

respins cererea de întrerupere a executării pedepsei închisorii având în vedere

maladiile de care suferă, maladii care s-au agravat în penitenciar.

În concluzie apărătorul a

solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor și întreruperea executării

pedepsei.

Recursul nu este fondat.

Examinând hotărârile

pronunțate se constată că ele sunt legale și temeinice, instanțele, în mod

justificat, respingând cererea de întrerupere a executării pedepsei, pe baza

concluziile raportului de nouă expertiză medico – legală.

Potrivit art. 455, combinat

cu art. 453 lit. a) C. proc. pen., executarea pedepsei închisorii poate fi

întreruptă când se constată pe baza unei expertize medico – legale că cel

condamnat suferă de o boală, care îl pune în imposibilitatea de a executa

pedeapsa.

Întrucât în concluziile

raportului de nouă expertiză medico – legală, se menționează că asistența

medicală poate fi asigurată în cadrul rețelei sanitare a A.N.P., deci maladiile

de care suferă nu îl pun în imposibilitate de a executa pedeapsa, întreruperea

executării acesteia nu se impune având în vedere stadiul evolutiv al bolilor.

În consecință recursul

urmează să fie respins.

Cheltuielile efectuate cu

ocazia soluționării cauzei în care se include și onorariul apărătorului din

oficiu ce va fi avansat din fondul Ministerului Justiției vor fi restituite de

către condamnat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de condamnatul R.N. împotriva deciziei penale nr. 695 din 23 septembrie 2004 a

Curții de Apel București, secția a II–a penală, ca nefondat.

Obligă pe recurent să

plătească statului 800.000 lei cheltuieli judiciare, în care se include și

onorariul apărătorului din oficiu în sumă de 200.000 lei ce va fi avansat din

fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 25 noiembrie 2004.